1 „ Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.
Краще добре ім'я від оливи хорошої, а день смерти людини від дня її вродження!
2 M ai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.
Краще ходити до дому жалоби, ніж ходити до дому бенкету, бо то кінець кожній людині, і живий те до серця свого бере!
3 M ai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.
Кращий смуток від сміху, бо при обличчі сумнім добре серце!
4 I nima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.
Серце мудрих у домі жалоби, а серце безглуздих у домі веселощів.
5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.
Краще слухати докір розумного, аніж слухати пісні безумних,
6 P recum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!
бо як тріскот тернини під горщиком, такий сміх нерозумного. Теж марнота й оце!...
7 A suprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.
Коли мудрий кого утискає, то й сам нерозумним стає, а хабар губить серце.
8 M ai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.
Кінець діла ліпший від початку його; ліпший терпеливий від чванькуватого!
9 N u te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!
Не спіши в своїм дусі, щоб гніватися, бо гнів спочиває у надрах глупців.
10 S ă nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!
Не кажи: Що це сталось, що перші дні були кращі за ці? бо не з мудрости ти запитався про це.
11 E ste bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,
Добра мудрість з багатством, а прибуток для тих, хто ще сонечко бачить,
12 c ăci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.
бо в тіні мудрости як у тіні срібла, та користь пізнання у тому, що мудрість життя зберігає тому, хто має її.
13 C aută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?
Розваж Божий учинок, бо хто може те випростати, що Він покривив?
14 C ând vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.
За доброго дня користай із добра, за злого ж розважуй: Одне й друге вчинив Бог на те, щоб людина нічого по собі не знайшла!
15 A m văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.
В днях марноти своєї я всього набачивсь: буває справедливий, що гине в своїй справедливості, буває й безбожний, що довго живе в своїм злі.
16 N u fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?
Не будь справедливим занадто, і не роби себе мудрим над міру: пощо нищити маєш себе?
17 Î nsă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?
Не будь несправедливим занадто, і немудрим не будь: пощо маєш померти в нечасі своїм?
18 E ste bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.
Добре, щоб ти ухопився за це, але й з того своєї руки не спускай, бо богобоязний втече від усього того.
19 Î nţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.
Мудрість робить мудрого сильнішим за десятьох володарів, що в місті.
20 N u există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!
Немає людини праведної на землі, що робила б добро й не грішила,
21 Î n plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!
тому не клади свого серця на всякі слова, що говорять, щоб не чути свого раба, коли він лихословить тебе,
22 T u ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.
знає бо серце твоє, що багато разів також ти лихословив на інших!
23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.
Усе це я в мудрості випробував, і сказав: Стану мудрим! Та далека від мене вона!
24 O rice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!
Далеке оте, що було, і глибоке, глибоке, хто знайде його?
25 M -am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.
Звернувся я серцем своїм, щоб пізнати й розвідати, та шукати премудрість і розум, та щоб пізнати, що безбожність глупота, а нерозум безумство!
26 A m descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.
І знайшов я річ гіршу від смерти то жінку, бо пастка вона, її ж серце тенета, а руки її то кайдани!... Хто добрий у Бога врятований буде від неї, а грішного схопить вона!
27 I ată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,
Подивися, оце я знайшов, сказав Проповідник: рівняймо одне до одного, щоб знайти зрозуміння!
28 î nsă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.
Чого ще шукала душа моя, та не знайшла: я людину знайшов одну з тисячі, але жінки між ними всіма не знайшов!...
29 S ingurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“
Крім того, поглянь, що знайшов я: що праведною вчинив Бог людину, та вигадок усяких шукають вони!...