1 F raţilor, şi eu, când am venit la voi, n-am venit vestindu-vă taina lui Dumnezeu prin cuvinte elevate sau printr-o înţelepciune strălucită,

А я, як прийшов до вас, браття, не прийшов вам звіщати про Боже свідоцтво з добірною мовою або мудрістю,

2 p entru că am hotărât să nu ştiu nimic între voi decât pe Isus Cristos şi pe El răstignit.

бо я надумавсь нічого між вами не знати, крім Ісуса Христа, і Того розп'ятого...

3 E u am venit la voi în slăbiciune, în frică şi în mare tremur,

І я в вас був у немочі, і в страху, і в великім тремтінні.

4 i ar cuvântul şi predicarea mea nu se bazau pe vorbele convingătoare ale înţelepciunii, ci pe dovada Duhului şi a puterii,

І слово моє й моя проповідь не в словах переконливих людської мудрости, але в доказі духа та сили,

5 c a astfel credinţa voastră să nu fie întemeiată pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu. Înţelepciunea care vine prin Duhul

щоб була віра ваша не в мудрості людській, але в силі Божій!

6 T otuşi ceea ce vorbim noi printre cei maturi este o înţelepciune, dar nu a veacului acestuia şi nici a conducătorilor acestui veac, cărora li se va pune capăt,

А ми говоримо про мудрість між досконалими, але мудрість не віку цього, ані володарів цього віку, що гинуть,

7 c i vorbim despre înţelepciunea tainică a lui Dumnezeu, care a fost ascunsă şi pe care Dumnezeu a destinat-o, înainte de a fi veacurile, pentru gloria noastră.

але ми говоримо Божу мудрість у таємниці, приховану, яку Бог перед віками призначив нам на славу,

8 N ici unul dintre conducătorii acestei lumi n-a înţeles-o, pentru că, dacă ar fi înţeles-o, nu L-ar fi răstignit pe Domnul slavei.

яку ніхто з володарів цього віку не пізнав; коли б бо пізнали були, то не розп'яли б вони Господа слави!

9 T otuşi, aşa cum este scris: „Nici un ochi n-a văzut, nici o ureche n-a auzit şi la mintea omului nu s-a suit ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru cei care-L iubesc.“

Але, як написано: Чого око не бачило й вухо не чуло, і що на серце людині не впало, те Бог приготував був тим, хто любить Його!

10 D umnezeu însă ne-a descoperit aceste lucruri prin Duhul, pentru că Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu.

А нам Бог відкрив це Своїм Духом, усе бо досліджує Дух, навіть Божі глибини.

11 C ine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, dacă nu duhul omului, care este în el? Tot astfel, nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu, în afară de Duhul lui Dumnezeu.

Хто бо з людей знає речі людські, окрім людського духа, що в нім проживає? Так само не знає ніхто й речей Божих, окрім Духа Божого.

12 Î nsă noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile care ne-au fost oferite prin har de către Dumnezeu.

А ми прийняли духа не світу, але Духа, що з Бога, щоб знати про речі, від Бога даровані нам,

13 N u vorbim prin cuvinte învăţate prin înţelepciunea omenească, ci prin învăţături de la Duhul, întrebuinţând lucrurile duhovniceşti pentru cei duhovniceşti.

що й говоримо не вивченими словами людської мудрости, але вивченими від Духа Святого, порівнюючи духовне до духовного.

14 D ar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, şi nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte.

А людина тілесна не приймає речей, що від Божого Духа, бо їй це глупота, і вона зрозуміти їх не може, бо вони розуміються тільки духовно.

15 C el duhovnicesc însă judecă toate lucrurile, iar el nu poate fi judecat de nimeni.

Духовна ж людина судить усе, а її судити не може ніхто.

16 C ăci „Cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-L poată sfătui?“ Noi însă avem gândul lui Cristos.

Бо хто розум Господній пізнав, який би його міг навчати? А ми маємо розум Христів!