1 C ând toţi regii amoriţi din partea de apus a Iordanului şi toţi regii canaaniţi de pe ţărm au auzit că Domnul a secat apele Iordanului înaintea israeliţilor până l-am traversat, li s-au înmuiat inimile şi şi-au pierdut curajul înaintea israeliţilor.
І сталося, як усі аморейські царі, що по той бік Йордану на захід, і всі ханаанські царі, що над морем, почули, що Господь висушив був воду Йордану перед Ізраїлевими синами, аж поки вони перейшли, то зомліло їхнє серце, і не було вже в них духу зо страху перед Ізраїлевими синами.
2 A tunci Domnul i-a poruncit lui Iosua: „Făureşte-ţi nişte cuţite de cremene şi fă din nou circumcizia israeliţilor!“
Того часу сказав Господь до Ісуса: Нароби собі камінних ножів, і пообрізуй Ізраїлевих синів знову, другий раз.
3 I osua a făcut nişte cuţite de cremene şi i-a circumcis pe israeliţi la Ghivat-Haaralot.
І наробив собі Ісус камінних ножів, та й пообрізував Ізраїлевих синів при Ґів'ат-Гааралоті.
4 M otivul pentru care el i-a circumcis, a fost următorul: toţi aceia care ieşiseră din Egipt, şi anume toţi luptătorii, muriseră în timpul călătoriilor prin pustie, după ieşirea din Egipt.
А оце та причина, чому Ісус пообрізував: увесь народ, що вийшов був із Єгипту, чоловічої статі, усі вояки, повмирали в пустині в дорозі, коли вийшли з Єгипту.
5 A ceştia fuseseră circumcişi, dar poporul născut în timpul călătoriilor prin pustie, după ieşirea din Egipt, nu fusese circumcis.
Бо був обрізаний увесь народ, що виходив, а всього народу, що народився в пустині в дорозі по виході з Єгипту, не обрізували.
6 I sraeliţii au călătorit patruzeci de ani prin pustie până când a pierit întreaga generaţie de luptători care ieşiseră din Egipt şi care nu ascultaseră de glasul Domnului. Domnul le-a jurat că nu îi va lăsa să vadă ţara despre care Domnul jurase strămoşilor lor că ne-o va da, ţară în care curge lapte şi miere.
Бо сорок літ ходили Ізраїлеві сини в пустині, аж поки не вигинув увесь той народ, ті вояки, що вийшли були з Єгипту, що не слухалися Господнього голосу, що Господь заприсягнув був їм не показати їм того Краю, що Господь заприсягнув був їхнім батькам дати їм Край, який тече молоком та медом.
7 Î n locul acestei generaţii, El i-a ridicat pe fiii lor, fii pe care i-a circumcis Iosua. Ei erau necircumcişi pentru că nu fuseseră circumcişi în timpul călătoriilor.
А їхніх синів поставив замість них. Їх пообрізував Ісус, бо вони були необрізані, бо їх не обрізували в дорозі.
8 D upă ce a terminat de circumcis pe toţi cei din popor, aceştia au rămas în tabără până s-au vindecat.
І сталося, як увесь народ закінчив обрізуватися, то вони осіли в таборі на своїх місцях аж до видужання.
9 D omnul i-a spus lui Iosua: „Astăzi am îndepărtat de peste voi ruşinea Egiptului!“ Şi locul acela a fost numit Ghilgal, nume care i-a rămas până în ziua de azi.
І сказав Господь до Ісуса: Сьогодні Я зняв з вас єгипетську ганьбу. І назвав те місце ім'ям: Ґілґал, і так є аж до цього дня.
10 I sraeliţii şi-au aşezat tabăra la Ghilgal, în câmpiile Ierihonului şi au sărbătorit Paştele în seara celei de-a paisprezecea zi a lunii.
І таборували Ізраїлеві сини в Ґілґалі, і справили Пасху ввечорі чотирнадцятого дня місяця на єрихонських степах.
11 Î n prima zi după Paşte, chiar în acea zi, au mâncat din roadele ţării: azime şi grăunţe prăjite.
А назавтра по Пасці їли вони того самого дня з урожаю того Краю, опрісноки та пражене.
12 M ana a încetat la o zi după ce au mâncat din roadele Canaanului, astfel că israeliţii nu au mai avut mană şi, din anul acela, s-au hrănit din roadele ţării. Căpetenia oştirii Domnului
І перестала падати манна з другого дня, як вони їли з урожаю того Краю, і вже більш не було Ізраїлевим синам манни, і їли вони того року з урожаю ханаанського Краю.
13 Î n timp ce era lângă Ierihon, Iosua şi-a ridicat privirea şi a observat un bărbat care stătea înaintea lui, ţinând în mână sabia scoasă din teacă. Iosua s-a dus spre el şi l-a întrebat: – Eşti dintre ai noştri sau dintre duşmanii noştri?
І сталося, коли Ісус був при Єрихоні, то звів очі свої та й побачив, аж ось стоїть навпроти нього чоловік, а витягнений його меч у руці його. І підійшов Ісус до нього, та й сказав йому: Чи ти наш, чи наших ворогів?
14 – Nu, a răspuns el, ci eu sunt căpetenia oştirii Domnului şi tocmai am sosit. Iosua a căzut cu faţa la pământ înaintea lui, i s-a închinat şi l-a întrebat: – Ce spune stăpânul meu robului său?
А той відказав: Ні, бо я вождь Господнього війська, тепер я прийшов. І впав Ісус на обличчя своє до землі, і вклонився, та й сказав йому: Що говорить мій пан своєму рабові?
15 – Dă-ţi jos sandalele din picioare, i-a răspuns căpetenia oştirii Domnului, căci locul pe care stai este sfânt. Şi Iosua a făcut întocmai.
І сказав вождь Господнього війська до Ісуса: Скинь взуття своє з своїх ніг, бо це місце, на якому стоїш ти, святе воно! І зробив Ісус так.