1 D umnezeu Şi-a adus aminte de Noe şi de toate vietăţile şi vitele care erau împreună cu el în arcă. Dumnezeu a făcut să sufle un vânt peste pământ, iar apele s-au potolit.

І згадав Бог про Ноя, і про кожну звірину та про всяку худобу, що були з ним у ковчезі. І Бог навів вітра на землю, і вода заспокоїлась.

2 F ântânile adâncului şi stăvilarele cerului au fost închise, iar ploaia din cer s-a oprit.

І закрились джерела безодні та небесні розтвори, і дощ з неба спинився.

3 A pele au început să se retragă de pe pământ. La sfârşitul celor o sută cincizeci de zile, ele au scăzut,

І верталась вода з-над землі, верталась постійно. І стала вода спадати по ста й п'ятидесяти днях.

4 i ar în a şaptesprezecea zi a lunii a şaptea, arca s-a oprit pe munţii Ararat.

А сьомого місяця, на сімнадцятий день місяця ковчег спинився на горах Араратських.

5 A pele au continuat să scadă până în luna a zecea, iar în ziua întâi a lunii a zecea, s-au văzut vârfurile munţilor.

І постійно вода спадала аж до десятого місяця. А першого дня десятого місяця завиднілися гірські вершки.

6 D upă patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra arcei pe care a făcut-o

І сталося по сорока днях, Ной відчинив вікно ковчегу, що його він зробив.

7 ş i a trimis afară un corb care a zburat încoace şi încolo, până când apele de pe pământ s-au uscat.

І вислав він крука. І літав той туди та назад, аж поки не висохла вода з-над землі.

8 A poi a trimis un porumbel ca să vadă dacă apele de pe pământ au scăzut;

І послав він від себе голубку, щоб побачити, чи не спала вода з-над землі.

9 d ar porumbelul n-a găsit nici un loc unde să se aşeze, pentru că încă era apă pe tot pământul. De aceea el s-a întors la Noe în arcă, iar acesta şi-a întins mâna, l-a luat şi l-a adus la el în arcă.

Та не знайшла та голубка місця спочинку для стопи своєї ноги, і вернулась до нього до ковчегу, бо стояла вода на поверхні всієї землі. І вистромив руку, і взяв він її, та й до себе в ковчег упустив її.

10 E l a mai aşteptat încă şapte zile şi apoi a trimis din nou porumbelul din arcă.

І він зачекав іще других сім день, і знову з ковчегу голубку послав.

11 P orumbelul s-a întors la el seara, iar în cioc avea o frunză de măslin ruptă de curând. Noe şi-a dat seama că apele de pe pământ scăzuseră.

І голубка вернулась до нього вечірнього часу, і ось у неї в дзюбку лист оливковий зірваний. І довідався Ной, що спала вода з-над землі.

12 A mai aşteptat încă şapte zile, iar apoi a trimis din nou porumbelul, dar acesta nu s-a mai întors la el.

І він зачекав іще других сім день, і голубку послав. І вже більше до нього вона не вернулась.

13 Î n anul şase sute unu al vieţii lui Noe, în prima zi a lunii întâi, pământul era uscat. Noe a ridicat învelitoarea arcei şi a văzut că pământul era uscat.

І сталося, року шістсотого й першого, місяця першого, першого дня місяця висохла вода з-над землі. І Ной зняв даха ковчегу й побачив: аж ось висохла поверхня землі!

14 Î n a douăzeci şi şaptea zi a lunii a doua, pământul era uscat de tot.

А місяця другого, двадцятого й сьомого дня місяця висохла земля.

15 A tunci Dumnezeu i-a spus lui Noe:

І промовив Ноєві Господь, кажучи:

16 „ Ieşi afară din arcă, tu, împreună cu soţia ta, cu fiii tăi şi cu soţiile acestora.

Вийди з ковчегу ти, а з тобою жінка твоя, і сини твої, і невістки твої.

17 S coate afară toate vieţuitoarele care sunt cu tine – păsările, animalele, precum şi toate animalele mici care mişună pe pământ – pentru ca ele să se răspândească pe pământ, să fie roditoare şi să se înmulţească.“

Кожну звірину, що з тобою вона, від кожного тіла з-посеред птаства, і з-посеред скотини, і з-посеред усіх плазунів, що плазують по землі, повиводь із собою. І хай рояться вони на землі, і нехай на землі вони плодяться та розмножуються.

18 A stfel, Noe a ieşit din arcă împreună cu fiii săi, cu soţia sa şi cu soţiile fiilor săi.

І вийшов Ной, а з ним сини його, і жінка його, і невістки його.

19 D e asemenea, toate vieţuitoarele, potrivit felurilor lor, toate animalele mici şi toate păsările, tot ce mişună pe pământ, au ieşit şi ele din arcă.

Кожна звірина, кожен плазун, усе птаство, усе, що рухається на землі, за родами їхніми вийшли з ковчегу вони.

20 A tunci Noe a zidit un altar Domnului, a luat din toate animalele curate şi din toate păsările curate şi le-a adus ca ardere de tot pe altar.

І збудував Ной жертівника Господеві. І взяв він із кожної чистої худоби й з кожного чистого птаства, і приніс на жертівнику цілопалення.

21 D omnul a simţit o aromă plăcută şi a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema niciodată pământul din cauza omului, chiar dacă înclinaţia minţii lui este înspre rău din tinereţe, şi nici nu voi mai distruge toate vieţuitoarele, aşa cum am făcut-o.

І почув Господь пахощі любі, і в серці Своєму промовив: Я вже більше не буду землі проклинати за людину, бо нахил людського серця лихий від віку його молодого. І вже більше не вбиватиму всього живого, як то Я вчинив був.

22 A tâta timp cât va dăinui pământul, nu vor înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea.“

Надалі, по всі дні землі, сівба та жнива, і холоднеча та спека, і літо й зима, і день та ніч не припиняться!