1 „ Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul mirositor şi mai mult preţuieşte ziua morţii decât ziua naşterii.

A name is better than precious ointment, and the day of death than the day of one's birth.

2 M ai bine să mergi într-o casă de jale decât într-o casă de petrecere, căci acesta este sfârşitul oricărui om, iar cel rămas în viaţă ar trebui să priceapă aceasta.

It is better to go to the house of mourning than to go to the house of feasting: in that that is the end of all men, and the living taketh it to heart.

3 M ai bună este tristeţea decât râsul, căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

Vexation is better than laughter; for by the sadness of the countenance the heart is made better.

4 I nima înţelepţilor se află în casa de jale, dar inima proştilor se află în casa de petrecere.

The heart of the wise is in the house of mourning, but the heart of fools in the house of mirth.

5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului, decât să auzi cântecul proştilor.

It is better for a man to hear the rebuke of the wise, than to hear the song of fools.

6 P recum pârâie spinii sub oală, aşa este şi râsul prostului! Şi aceasta este o deşertăciune!

For as the crackling of thorns under a pot, so is the laughter of the fool. This also is vanity.

7 A suprirea îl transformă pe înţelept într-un prost, iar mita corupe inima.

Surely oppression maketh a wise man mad, and a gift destroyeth the heart.

8 M ai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui şi mai bună este răbdarea decât mândria.

Better is the end of a thing than its beginning; better is a patient spirit than a proud spirit.

9 N u te grăbi să te mânii în duhul tău, căci mânia locuieşte în sânul nesăbuiţilor!

Be not hasty in thy spirit to be vexed; for vexation resteth in the bosom of fools.

10 S ă nu zici: «De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?», căci nu din înţelepciune întrebi aceasta!

Say not, How is it that the former days were better than these? for thou dost not inquire wisely concerning this.

11 E ste bună înţelepciunea, aşa cum şi moştenirea este bună şi de folos celor ce văd soarele,

Wisdom is as good as an inheritance, and profitable to them that see the sun.

12 c ăci înţelepciunea este un adăpost, tot aşa cum şi argintul este un adăpost, dar câştigul cunoaşterii înţelepciunii este acela că dă viaţă celui ce o are.

For wisdom is a defence money is a defence; but the excellency of knowledge is, wisdom maketh them that possess it to live.

13 C aută să înţelegi lucrarea lui Dumnezeu: cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?

Consider the work of God; for who can make straight what he hath made crooked?

14 C ând vremurile sunt bune, fii fericit! Când vremurile sunt rele, cugetă: Dumnezeu le-a făcut şi pe unele şi pe celelalte, astfel încât omul să nu poată afla nimic despre viitorul său.

In the day of prosperity enjoy good, and in the day of adversity consider: God hath also set the one beside the other, to the end that man should find out nothing after him.

15 A m văzut tot felul de lucruri în timpul vieţii mele deşarte: un om drept pierind în dreptatea lui, iar altul nedrept continuându-şi viaţa în nedreptatea lui.

All have I seen in the days of my vanity: there is a righteous that perisheth by his righteousness, and there is a wicked that prolongeth by his wickedness.

16 N u fi prea drept şi nu te arăta prea înţelept! De ce să te distrugi singur?

Be not righteous overmuch; neither make thyself overwise: why shouldest thou destroy thyself?

17 Î nsă nu fi nici foarte rău şi nu fi nici nesăbuit! De ce să mori înainte de vreme?

Be not overmuch wicked, neither be thou foolish: why shouldest thou die before thy time?

18 E ste bine pe una dintre atenţionări să o apuci, iar pe cealaltă să n-o laşi din mână, căci cine se teme de Dumnezeu le va urma pe amândouă.

It is good that thou shouldest take hold of this; yea, also from that withdraw not thy hand: for he that feareth God cometh forth from them all.

19 Î nţelepciunea dă mai multă tărie înţeleptului, decât ar da zece conducători destoinici unei cetăţi.

Wisdom strengtheneth the wise more than ten mighty that are in a city.

20 N u există pe pământ nici un om drept care să facă numai binele şi niciodată să nu păcătuiască!

Surely there is not a righteous man upon earth, that doeth good and sinneth not.

21 Î n plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun, ca nu cumva să-l auzi pe slujitorul tău blestemându-te!

Also give not heed unto all words that are spoken, lest thou hear thy servant curse thee.

22 T u ştii în inima ta că, de mai multe ori, chiar tu însuţi i-ai blestemat pe alţii.

For also thine own heart knoweth that oftentimes thou thyself likewise hast cursed others.

23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune şi mi-am zis: «Mă voi înţelepţi!», dar înţelepciunea s-a îndepărtat de la mine.

All this have I tried by wisdom: I said, I will be wise; but it was far from me.

24 O rice ar fi ea, este departe şi învăluită în mister! Cine o va găsi?!

Whatever hath been, is far off, and exceeding deep: who will find it out?

25 M -am hotărât să cunosc, să cercetez şi să caut înţelepciunea şi discernământul şi să pricep stupiditatea răutăţii şi nebunia nesăbuinţei.

I turned, I and my heart, to know, and to search, and to seek out wisdom and reason, and to know wickedness to be folly, and foolishness to be madness;

26 A m descoperit că mai amară decât moartea este femeia care întinde curse, al cărei suflet este o capcană şi ale cărei mâini sunt nişte lanţuri. Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

and I found more bitter than death the woman whose heart is nets and snares, whose hands are bands: whoso pleaseth God shall escape from her; but the sinner shall be caught by her.

27 I ată ce am descoperit, zice oratorul: am cercetat lucrurile unul după altul, căutând să le pricep rostul,

See this which I have found, saith the Preacher, one by one to find out the reason;

28 î nsă, din tot ce a căutat sufletul meu, nu am găsit decât aceasta: din o mie de oameni am găsit un bărbat drept, dar nu am găsit nici măcar o femeie dreaptă.

which my soul yet seeketh, and I have not found: one man among a thousand have I found, but a woman among all those have I not found.

29 S ingurul lucru sigur pe care l-am descoperit este că Dumnezeu l-a făcut pe om drept, dar omul umblă cu multe şiretlicuri.“

Only see this which I have found: that God made man upright, but they have sought out many devices.