1 C ând se apropia vremea să moară, David i-a poruncit fiului său Solomon astfel:

And the days of David were at hand that he should die; and he enjoined Solomon his son saying,

2 „ Eu merg pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te şi fii om.

I go the way of all the earth: be of good courage therefore, and be a man;

3 P ăzeşte învăţăturile Domnului, Dumnezeul tău, umblând în căile Lui şi respectând legile, poruncile, hotărârile şi mărturiile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să propăşeşti în tot ceea ce vei face şi oriunde vei merge

and keep the charge of Jehovah thy God, to walk in his ways, to keep his statutes, and his commandments, and his ordinances, and his testimonies, as it is written in the law of Moses, that thou mayest prosper in all that thou doest and whithersoever thou turnest thyself;

4 ş i pentru ca Domnul să-Şi ţină promisiunea pe care mi-a făcut-o când a zis: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel.»

that Jehovah may confirm his word which he spoke concerning me, saying, If thy sons take heed to their way, to walk before me in truth with all their heart and with all their soul, there shall not fail thee, said he, a man upon the throne of Israel.

5 T u ştii ceea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, ce le-a făcut celor doi conducători ai oştirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorât! A vărsat sânge de război în timp de pace şi a pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu şi pe sandalele lui din picioare.

And thou knowest also what Joab the son of Zeruiah did to me, what he did to the two captains of the hosts of Israel, to Abner the son of Ner, and to Amasa the son of Jether, whom he slew, and shed the blood of war in peace, and put the blood of war upon his girdle that was about his loins, and upon his sandals that were on his feet.

6 F ă-i după înţelepciunea ta, dar nu-i coborî în pace perii albi în Locuinţa Morţilor.

And thou shalt do according to thy wisdom, and not let his hoar head go down to Sheol in peace.

7 A rată-le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi-au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.

But shew kindness to the sons of Barzillai the Gileadite, and let them be of those that eat at thy table; for so they came up to me when I fled because of Absalom thy brother.

8 Î l ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când mi-a ieşit în întâmpinare la Iordan, i-am jurat pe Domnul că nu-l voi omorî cu sabia.

And behold, there is with thee Shimei the son of Gera, the Benjaminite of Bahurim, who cursed me with a grievous curse in the day that I went to Mahanaim; but he came down to meet me at the Jordan, and I swore to him by Jehovah saying, I will not put thee to death with the sword.

9 T u însă să nu-l laşi nepedepsit, căci eşti un om înţelept şi vei şti ce să-i faci. Cu sânge să-i cobori perii albi în Locuinţa Morţilor!“

And now hold him not guiltless; for thou art a wise man, and thou shalt know what thou oughtest to do to him; but bring his hoar head down to Sheol with blood.

10 A poi David s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Cetatea lui David.

And David slept with his fathers, and was buried in the city of David.

11 E l domnise peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.

And the days that David reigned over Israel were forty years: he reigned seven years in Hebron, and he reigned thirty-three years in Jerusalem.

12 A stfel, Solomon i-a urmat la tron tatălui său, David, şi domnia lui s-a întărit foarte mult. Consolidarea autorităţii politice a lui Solomon

And Solomon sat on the throne of David his father; and his kingdom was established greatly.

13 A donia, fiul Haghitei, a venit la Batşeba, mama lui Solomon. Ea l-a întrebat: – Vii cu pace? – Cu pace! a răspuns el.

And Adonijah the son of Haggith came to Bathsheba the mother of Solomon. And she said, Comest thou peaceably? And he said, Peaceably.

14 A poi a adăugat: – Am ceva să-ţi spun. – Spune, i-a zis ea.

And he said, I have something to say to thee. And she said, Speak.

15 – Ştii că domnia era a mea, i-a spus el, şi că tot Israelul se aşteptase ca eu să domnesc. Dar domnia i-a revenit fratelui meu, căci Domnul i-a dat-o.

And he said, Thou knowest that the kingdom was mine, and all Israel had set their faces on me that I should reign; but the kingdom is turned about and is become my brother's, for it was his from Jehovah.

16 A cum, am să-ţi fac o rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, i-a zis ea.

And now I ask one petition of thee; refuse me not. And she said to him, Speak.

17 – Te rog, cere-i regelui Solomon ca Abişag şunamita să-mi fie dată de soţie, a zis el, fiindcă nu te va refuza.

And he said, Speak, I pray thee, to Solomon the king—for he will not refuse thee—that he give me Abishag the Shunammite as wife.

18 – Bine, a răspuns Batşeba, am să mijlocesc la rege pentru tine.

And Bathsheba said, Well, I will speak for thee to the king.

19 B atşeba s-a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s-a ridicat s-o întâmpine, s-a plecat înaintea ei şi apoi s-a aşezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron şi pentru mama lui, iar ea s-a aşezat la dreapta lui.

And Bathsheba went to king Solomon, to speak to him for Adonijah. And the king rose up to meet her, and bowed himself to her, and sat down on his throne; and he caused a throne to be set for the king's mother, and she sat on his right hand.

20 A poi ea a zis: – Am să-ţi fac o mică rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, mamă, căci nu te voi refuza, i-a răspuns regele.

Then she said, I desire one small petition of thee; refuse me not. And the king said to her, Ask, my mother, for I will not refuse thee.

21 – Abişag şunamita să-i fie dată de soţie fratelui tău Adonia, i-a cerut ea.

And she said, Let Abishag the Shunammite be given to Adonijah thy brother as wife.

22 R egele Solomon i-a răspuns mamei sale: – De ce o ceri doar pe Abişag din Şunem pentru Adonia? Cere şi domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare; cere-o pentru el, pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei!

And king Solomon answered and said to his mother, And why dost thou ask Abishag the Shunammite for Adonijah? ask for him the kingdom also; for he is mine elder brother; even for him, and for Abiathar the priest, and for Joab the son of Zeruiah.

23 A tunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă cuvintele acestea nu-l vor costa viaţa pe Adonia.

And king Solomon swore by Jehovah saying, God do so to me, and more also,—Adonijah has spoken this word against his own life!

24 V iu este Domnul Care m-a întărit şi m-a aşezat pe tronul tatălui meu, David, şi Care mi-a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“

And now Jehovah liveth, who has established me, and set me on the throne of David my father, and who has made me a house, as he promised, Adonijah shall be put to death this day.

25 R egele Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare pe Adonia; şi astfel Adonia a murit.

And king Solomon sent by the hand of Benaiah the son of Jehoiada; who fell on him, that he died.

26 D upă aceea, regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietăţile tale de la Anatot, căci meriţi să mori, dar nu te voi omorî astăzi, pentru că ai purtat Chivotul Domnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, şi pentru că ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“

And the king said to Abiathar the priest, Go to Anathoth, to thine own fields; for thou art worthy of death; but I will not at this time put thee to death, because thou didst bear the ark of Adonai Jehovah before David my father, and because thou hast been afflicted in all wherein my father was afflicted.

27 A stfel, Solomon l-a îndepărtat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, împlinind cuvântul pe care Domnul îl rostise la Şilo despre Casa lui Eli.

And Solomon thrust out Abiathar from being priest to Jehovah, to fulfil the word of Jehovah, which he had spoken concerning the house of Eli in Shiloh.

28 C ând a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deşi nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului şi s-a prins de coarnele altarului.

And the report came to Joab (for Joab had turned after Adonijah, though he had not turned after Absalom); and Joab fled to the tent of Jehovah, and caught hold of the horns of the altar.

29 R egelui Solomon i s-a spus că Ioab a fugit la Cortul Domnului şi că era la altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, poruncindu-i: „Du-te şi omoară-l!“

And it was told king Solomon that Joab had fled to the tent of Jehovah; and behold, he is by the altar. And Solomon sent Benaiah the son of Jehoiada, saying, Go, fall on him.

30 B enaia s-a dus la Cortul Domnului şi i-a zis lui Ioab: – Regele a poruncit să ieşi afară! – Nu! a răspuns el. Vreau să mor aici! Benaia s-a întors la rege şi i-a spus cuvintele lui Ioab.

And Benaiah came to the tent of Jehovah and said to him, Thus saith the king: Come forth. And he said, No; for I will die here. And Benaiah brought the king word again, saying, Thus said Joab, and thus he answered me.

31 R egele i-a poruncit: „Fă-i după cum a cerut. Omoară-l, îngroapă-l şi îndepărtează astfel de peste mine şi de peste familia tatălui meu sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.

And the king said to him, Do as he has said, and fall upon him, and bury him; and take away the innocent blood, which Joab shed, from me and from the house of my father.

32 D omnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i-a lovit pe cei doi bărbaţi care erau mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a omorât cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Israel, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oştirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să ştie acest lucru.

And Jehovah shall requite the blood which he shed upon his own head, because he fell upon two men more righteous and better than he, and slew them with the sword, without my father David's knowledge: Abner the son of Ner, captain of the host of Israel, and Amasa the son of Jether, captain of the host of Judah.

33 S ângele lor să cadă asupra capului lui Ioab şi a urmaşilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminţei lui, a Casei lui şi a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.“

And their blood shall be requited upon the head of Joab, and upon the head of his seed for ever; but upon David, and upon his seed, and upon his house, and upon his throne, shall there be peace for ever from Jehovah.

34 A tunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab şi l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din pustie.

And Benaiah the son of Jehoiada went up and fell upon him, and put him to death; and he was buried in his own house in the wilderness.

35 R egele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oştirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Ţadok l-a pus în locul lui Abiatar.

And the king put Benaiah the son of Jehoiada in his stead over the host; and Zadok the priest the king put in the stead of Abiathar.

36 A poi regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: – Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo, dar să nu pleci în altă parte.

And the king sent and called for Shimei, and said to him, Build thee a house in Jerusalem, and abide there, and go not forth thence anywhere.

37 F ii sigur că, în ziua în care vei pleca şi vei trece uedul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău!

And it shall be that on the day thou goest forth, and passest over the torrent of Kidron, … know for certain that thou shalt surely die: thy blood shall be upon thine own head.

38 – Bine, i-a răspuns Şimei, slujitorul tău va face aşa cum a zis stăpânul meu, regele!

And Shimei said to the king, The saying is good: as my lord the king has said, so will thy servant do. And Shimei dwelt in Jerusalem many days.

39 T rei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, regele Gatului. Lui Şimei i s-a spus: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat!“

And it came to pass at the end of three years, that two servants of Shimei's ran away to Achish son of Maachah, king of Gath. And they told Shimei saying, Behold, thy servants are in Gath.

40 A tunci Şimei şi-a înşeuat măgarul şi s-a dus la Achiş, la Gat, ca să-şi caute slujitorii. Şimei a plecat şi şi-a adus slujitorii înapoi de la Gat.

Then Shimei arose, and saddled his ass, and went to Gath, to Achish, to seek his servants; and Shimei went, and brought his servants from Gath.

41 S olomon a aflat că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat şi că s-a întors.

And it was told Solomon that Shimei had gone from Jerusalem to Gath, and had come again.

42 A tunci regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul şi nu te-am avertizat că vei muri negreşit în ziua în care vei ieşi din Ierusalim ca să pleci în altă parte? Şi nu mi-ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!»

And the king sent and called for Shimei, and said to him, Did I not make thee swear by Jehovah, and protest to thee, saying, Know for certain, that on the day thou goest forth, and walkest abroad anywhere, thou shalt surely die? and thou saidst to me, The word that I have heard is good.

43 D e ce nu ţi-ai ţinut jurământul făcut Domnului şi nu ai ascultat porunca pe care ţi-am dat-o?“

Why then hast thou not kept the oath of Jehovah, and the commandment that I charged thee with?

44 R egele i-a mai zis lui Şimei: „Tu ştii în inima ta tot răul pe care i l-ai făcut tatălui meu, David. Acum Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău!

And the king said to Shimei, Thou knowest all the wickedness of which thy heart is conscious, which thou didst to David my father; and Jehovah returns thy wickedness upon thine own head;

45 D ar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi păzit înaintea Domnului pe vecie.“

and king Solomon shall be blessed, and the throne of David shall be established before Jehovah for ever.

46 Ş i regele i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare; el a ieşit, l-a lovit pe Şimei şi l-a omorât. Şi astfel domnia s-a întărit în mâinile lui Solomon.

And the king commanded Benaiah the son of Jehoiada; who went out and fell upon him, and he died. And the kingdom was established in the hand of Solomon.