1 Ş i atunci, ce vom spune că a câştigat strămoşul nostru Avraam?

What shall we say then that Abraham our father according to flesh has found?

2 P entru că, dacă Avraam a fost îndreptăţit prin fapte, atunci are motive de laudă, însă nu înaintea lui Dumnezeu!

For if Abraham has been justified on the principle of works, he has whereof to boast: but not before God;

3 C ăci ce spune Scriptura? „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi acest lucru i s-a socotit dreptate.“

for what does the scripture say? And Abraham believed God, and it was reckoned to him as righteousness.

4 P lata unui om care lucrează nu este considerată ca un dar, ci ca un lucru care îi este datorat,

Now to him that works the reward is not reckoned as of grace, but of debt:

5 î nsă celui care nu lucrează, ci se încrede în Cel Care-l îndreptăţeşte pe cel neevlavios, credinţa îi este socotită dreptate.

but to him who does not work, but believes on him who justifies the ungodly, his faith is reckoned as righteousness.

6 T ot aşa spune şi David când vorbeşte despre fericirea omului pe care Dumnezeu îl socoteşte drept fără fapte:

Even as David also declares the blessedness of the man to whom God reckons righteousness without works:

7 „ Ferice de cei ale căror nelegiuiri sunt iertate şi ale căror păcate sunt acoperite!

Blessed whose lawlessnesses have been forgiven, and whose sins have been covered:

8 F erice de omul căruia Domnul nu-i ţine în seamă vina!“

blessed man to whom Lord shall not at all reckon sin.

9 A şadar, această fericire este doar pentru cei circumcişi sau şi pentru cei necircumcişi? Căci zicem: „Lui Avraam credinţa i-a fost socotită dreptate.“

this blessedness then on the circumcision, or also on the uncircumcision? For we say that faith has been reckoned to Abraham as righteousness.

10 D ar în ce împrejurări i-a fost socotită: când era circumcis sau când era necircumcis? Nu când era circumcis, ci când era necircumcis.

How then has it been reckoned? when he was in circumcision, or in uncircumcision? Not in circumcision, but in uncircumcision.

11 A poi a primit semnul circumciziei ca un sigiliu al dreptăţii pe care o primise prin credinţă, pe când era necircumcis, astfel încât el să poată fi atât tatăl tuturor celor ce cred fără să fie circumcişi, pentru ca să li se socotească şi lor dreptatea aceasta,

And he received sign of circumcision seal of the righteousness of faith which being in uncircumcision, that he might be father of all them that believe being in uncircumcision, that righteousness might be reckoned to them also;

12 c ât şi tatăl celor circumcişi care nu doar că sunt circumcişi, dar urmează şi exemplul credinţei pe care a avut-o strămoşul nostru Avraam înainte de a fi circumcis.

and father of circumcision, not only to those who are of circumcision, but to those also who walk in the steps of the faith, during uncircumcision, of our father Abraham.

13 A vraam sau sămânţa lui au primit promisiunea că vor moşteni lumea nu prin Lege, ci prin dreptatea care vine prin credinţă.

For not by law that the promise was to Abraham, or to his seed, that he should be heir of world, but by righteousness of faith.

14 C ăci dacă moştenitori ar fi cei ce sunt sub Lege, atunci credinţa n-ar mai însemna nimic, iar promisiunea ar fi fără valoare,

For if they which of law be heirs, faith is made vain, and the promise made of no effect.

15 î ntrucât Legea aduce mânie. Unde nu există Lege, nu există nici abatere.

For law works wrath; but where no law is neither transgression.

16 D e aceea este prin credinţă: ca să poată fi prin har, aşa încât promisiunea să fie valabilă pentru toţi urmaşii, nu doar pentru cei ce sunt sub Lege, ci şi pentru cei ce au credinţa lui Avraam, care este tatăl nostru, al tuturor,

Therefore on the principle of faith, that according to grace, in order to the promise being sure to all the seed, not to that only which of the law, but to that also which of Abraham's faith, who is father of us all,

17 a şa cum este scris: „Te-am făcut tatăl multor neamuri.“ El este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu în Care a crezut, Care învie morţii şi Care cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi.

(according as it is written, I have made thee father of many nations,) before the God whom he believed, who quickens the dead, and calls the things which be not as being;

18 N ădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut că va deveni tatăl multor neamuri, potrivit cu ceea ce i-a fost spus: „Atât de numeroşi vor fi urmaşii tăi!“

who against hope believed in hope to his becoming father of many nations, according to that which was spoken, So shall thy seed be:

19 Ş i el n-a slăbit în credinţă când a observat că trupul său era aproape de moarte – avea aproape o sută de ani – şi că pântecele Sarei era mort.

and not being weak in faith, he considered not his own body already become dead, being about a hundred years old, and the deadening of Sarah's womb,

20 E l n-a pus la îndoială promisiunea lui Dumnezeu, ci a fost întărit prin credinţă, slăvindu-L pe Dumnezeu

and hesitated not at the promise of God through unbelief; but found strength in faith, giving glory to God;

21 ş i fiind sigur că Dumnezeu poate să facă ceea ce a promis.

and being fully persuaded that what he has promised he is able also to do;

22 D e aceea credinţa i-a fost socotită dreptate.

wherefore also it was reckoned to him as righteousness.

23 A cum, „i-a fost socotită“ n-a fost scris doar pentru el,

Now it was not written on his account alone that it was reckoned to him,

24 c i şi pentru noi, cărora urmează să ne fie socotită, nouă, care credem în Cel Ce L-a înviat dintre cei morţi pe Isus, Domnul nostru,

but on ours also, to whom, believing on him who has raised from among dead Jesus our Lord,

25 C are a fost dat pentru păcatele noastre şi Care a fost înviat pentru îndreptăţirea noastră.

who has been delivered for our offences and has been raised for our justification, it will be reckoned.