1 M ai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

Better is a dry morsel, and quietness therewith, than a house full of feasting strife.

2 U n sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

A wise servant shall rule over a son that causeth shame, and shall have part in the inheritance among the brethren.

3 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

The fining-pot is for silver, and the furnace for gold; but Jehovah trieth the hearts.

4 C el ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

The evil-doer giveth heed to iniquitous lips; the liar giveth ear to a mischievous tongue.

5 C ine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

Whoso mocketh a poor reproacheth his Maker; he that is glad at calamity shall not be held innocent.

6 N epoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

Children's children are the crown of old men; and the glory of children are their fathers.

7 C uvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

Excellent speech becometh not a vile; how much less do lying lips a noble!

8 M ita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

A gift is a precious stone in the eyes of the possessor: whithersoever it turneth it prospereth.

9 C ine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

He that covereth transgression seeketh love; but he that bringeth a matter up again separateth very friends.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

A reproof entereth more deeply into him that hath understanding than a hundred stripes into a fool.

11 C el rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

An evil seeketh only rebellion; but a cruel messenger shall be sent against him.

12 M ai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

Let a bear robbed of her whelps meet a man rather than a fool in his folly.

13 D acă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

Whoso rewardeth evil for good, evil shall not depart from his house.

14 Î nceputul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

The beginning of contention is when one letteth out water; therefore leave off strife before it become vehement.

15 C el ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

He that justifieth the wicked, and he that condemneth the righteous, even they both are abomination to Jehovah.

16 C e folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

To what purpose is there a price in the hand of a fool to get wisdom, seeing hath no sense?

17 P rietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

The friend loveth at all times, and a brother is born for adversity.

18 O mul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

A senseless man striketh hands, becoming surety for his neighbour.

19 C ine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

He loveth transgression that loveth a quarrel; he that maketh high his gate seeketh destruction.

20 C el cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

He that hath a perverse heart findeth no good; and he that shifteth about with his tongue falleth into evil.

21 C ine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

He that begetteth a fool to his sorrow, and the father of a vile hath no joy.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

A joyful heart promoteth healing; but a broken spirit drieth up the bones.

23 C el rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

A wicked taketh a gift out of the bosom, to pervert the paths of judgment.

24 Î nţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

Wisdom is before him that hath understanding; but the eyes of a fool are in the ends of the earth.

25 U n fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

A foolish son is a grief to his father, and bitterness to her that bore him.

26 N u este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

To punish a righteous is not good, nor to strike nobles because of uprightness.

27 U n om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

He that hath knowledge spareth his words; and a man of understanding is of a cool spirit.

28 C hiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.

Even a fool when he holdeth his peace is reckoned wise, he that shutteth his lips, intelligent.