1 M ai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

Better is a dry morsel with quietness than a house full of feasting with strife.

2 U n sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

A wise servant shall have rule over a son who causes shame, and shall share in the inheritance among the brothers.

3 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

The refining pot is for silver and the furnace for gold, but the Lord tries the hearts.

4 C el ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

An evildoer gives heed to wicked lips; and a liar listens to a mischievous tongue.

5 C ine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

Whoever mocks the poor reproaches his Maker, and he who is glad at calamity shall not be held innocent or go unpunished.

6 N epoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

Children’s children are the crown of old men, and the glory of children is their fathers.

7 C uvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

Fine or arrogant speech does not befit fool—much less do lying lips befit a prince.

8 M ita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

A bribe is like a bright, precious stone that dazzles the eyes and affects the mind of him who gives it; he prospers, whichever way he turns.

9 C ine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

He who covers and forgives an offense seeks love, but he who repeats or harps on a matter separates even close friends.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

A reproof enters deeper into a man of understanding than a hundred lashes into a fool.

11 C el rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

An evil man seeks only rebellion; therefore a stern and pitiless messenger shall be sent against him.

12 M ai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

Let a bear robbed of her whelps meet a man rather than a fool in his folly.

13 D acă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

Whoever rewards evil for good, evil shall not depart from his house.

14 Î nceputul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

The beginning of strife is as when water first trickles; therefore stop contention before it becomes worse and quarreling breaks out.

15 C el ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

He who justifies the wicked and he who condemns the righteous are both an abomination to the Lord.

16 C e folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

Of what use is money in the hand of a fool to buy skillful and godly Wisdom—when he has no understanding or heart for it?

17 P rietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

A friend loves at all times, and is born, as is a brother, for adversity.

18 O mul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

A man void of good sense gives a pledge and becomes security for another in the presence of his neighbor.

19 C ine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

He who loves strife and is quarrelsome loves transgression and involves himself in guilt; he who raises high his gateway and is boastful and arrogant invites destruction.

20 C el cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

He who has a wayward and crooked mind finds no good, and he who has a willful and contrary tongue will fall into calamity.

21 C ine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

He who becomes the parent of a fool does it to his sorrow, and the father of fool has no joy.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

A happy heart is good medicine and a cheerful mind works healing, but a broken spirit dries up the bones.

23 C el rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

A wicked man receives a bribe out of the bosom (pocket) to pervert the ways of justice.

24 Î nţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

A man of understanding sets skillful and godly Wisdom before his face, but the eyes of a fool are on the ends of the earth.

25 U n fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

A self-confident and foolish son is a grief to his father and bitterness to her who bore him.

26 N u este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

Also, to punish or fine the righteous is not good, nor to smite the noble for their uprightness.

27 U n om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

He who has knowledge spares his words, and a man of understanding has a cool spirit.

28 C hiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.

Even a fool when he holds his peace is considered wise; when he closes his lips he is esteemed a man of understanding.