1 S olomon s-a înrudit cu Faraon, monarhul Egiptului. El a luat-o de soţie pe fiica acestuia şi a adus-o în Cetatea lui David până când a terminat de zidit palatul, Casa Domnului şi zidul din jurul Ierusalimului. Vedenia de la Ghivon: Solomon primeşte înţelepciune

And Solomon made an alliance with Pharaoh king of Egypt and took Pharaoh’s daughter and brought her into the City of David until he had finished building his own house and the house of the Lord, and the wall around Jerusalem.

2 P oporul încă mai aducea jertfe pe înălţimi, căci încă nu fusese zidită o Casă pentru Numele Domnului.

But the people sacrificed in the high places, for there was no house yet built to the Name of the Lord.

3 S olomon Îl iubea pe Domnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

Solomon loved the Lord, walking in the statutes and practices of David his father, only he sacrificed and burned incense in the high places.

4 R egele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălţime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot.

The king went to Gibeon to sacrifice there, for that was the great high place. One thousand burnt offerings Solomon offered on that altar.

5 L a Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis şi Dumnezeu i-a zis: – Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

In Gibeon the Lord appeared to Solomon in a dream by night. And God said, Ask what I shall give you.

6 – Tu ai arătat o mare îndurare faţă de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare faţă de el şi i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său.

Solomon said, You have shown to Your servant David my father great mercy and loving-kindness, according as he walked before You in faithfulness, righteousness, and uprightness of heart with You; and You have kept for him this great kindness and steadfast love, that You have given him a son to sit on his throne this day.

7 D oamne, Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr şi nu ştiu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle.

Now, O Lord my God, You have made Your servant king instead of David my father, and I am but a lad; I know not how to go out (begin) or come in (finish).

8 S lujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat.

Your servant is in the midst of Your people whom You have chosen, a great people who cannot be counted for multitude.

9 D ă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca poporul Tău şi să pot deosebi între bine şi rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

So give Your servant an understanding mind and a hearing heart to judge Your people, that I may discern between good and bad. For who is able to judge and rule this Your great people?

10 D omnului I-a plăcut cererea lui Solomon.

It pleased the Lord that Solomon had asked this.

11 Ş i Dumnezeu i-a zis: – Pentru că ai cerut acest lucru şi nu ai cerut pentru tine nici viaţa lungă, nici bogăţii şi nici moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune pentru a face dreptate,

God said to him, Because you have asked this and have not asked for long life or for riches, nor for the lives of your enemies, but have asked for yourself understanding to recognize what is just and right,

12 v oi face după cum ai cerut. Îţi voi da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie.

Behold, I have done as you asked. I have given you a wise, discerning mind, so that no one before you was your equal, nor shall any arise after you equal to you.

13 M ai mult, îţi voi da şi ceea ce nu ai cerut, bogăţii şi faimă, aşa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieţii tale.

I have also given you what you have not asked, both riches and honor, so that there shall not be any among the kings equal to you all your days.

14 Ş i, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.

And if you will go My way, keep My statutes and My commandments as your father David did, then I will lengthen your days.

15 S olomon s-a trezit şi şi-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace. Apoi a dat un ospăţ pentru toţi slujitorii săi. Înţelepciunea lui Solomon

Solomon awoke, and behold, it was a dream. He came to Jerusalem, stood before the ark of the covenant of the Lord, and offered burnt offerings and peace offerings, and made a feast for all his servants.

16 A tunci au venit înaintea regelui două prostituate.

Then two women who had become mothers out of wedlock came and stood before the king.

17 C ea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeaşi casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,

And one woman said, O my lord, I and this woman dwell in one house; and I was delivered of a child with her in the house.

18 i ar după trei zile de la naşterea fiului meu, a născut şi această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.

And the third day after I was delivered, this woman also was delivered. And we were together; no stranger was with us, just we two in the house.

19 Î n timpul nopţii, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.

And this woman’s child died in the night because she lay on him.

20 E a s-a sculat pe la miezul nopţii, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam şi l-a aşezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a aşezat la sânul meu.

And she arose at midnight and took my son from beside me while your handmaid slept and laid him in her bosom and laid her dead child in my bosom.

21 M -am sculat dimineaţa ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.

And when I rose to nurse my child, behold, he was dead. But when I had considered him in the morning, behold, it was not the son I had borne.

22 – Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Aşa se certau ele înaintea regelui.

But the other woman said, No! But the living one is my son, and the dead one is your son! And this one said, No! But the dead son is your son, and the living is my son. Thus they spoke before the king.

23 A tunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

The king said, One says, This is my son that is alive and yours is the dead one. The other woman says, No! But your son is the dead one and mine is the living one.

24 A poi regele a poruncit: „Aduceţi-mi o sabie!“ Şi i-au adus o sabie.

And the king said, Bring me a sword. And they brought a sword to the king.

25 I ar el a zis: „Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi-i o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!“

And the king said, Divide the living child in two and give half to the one and half to the other.

26 A tunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei şi a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiaţi-l în două!

Then the mother of the living child said to the king, for she yearned over her son, O my lord, give her the living baby, and by no means slay him. But the other said, Let him not be mine or yours, but divide him.

27 R egele a răspuns: – Daţi-i copilul cel viu primei femei şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui.

Then the king said, Give her the living baby, and by no means slay him. She is the child’s mother.

28 C ând a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că şi-a dat seama că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.

And all Israel heard of the judgment which the king had made, and they stood in awe of him, for they saw that the wisdom of God was in him to do justice.