1 T imp de trei ani, n-a mai fost nici un război între Aram şi Israel.

Syria and Israel continued without war for three years.

2 D upă trei ani, Iehoşafat, regele lui Iuda, s-a dus la regele lui Israel.

In the third year Jehoshaphat king of Judah came down to the king of Israel.

3 R egele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Ştiţi că cetatea Ramot-Ghilad este a noastră, iar noi nu facem nimic pentru a o lua înapoi de la regele Aramului!“

And king of Israel said to his servants, Do you know that Ramoth in Gilead is ours, and we keep silence and do not take it from the king of Syria?

4 E l l-a întrebat pe Iehoşafat: – Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramot-Ghiladului? – Eu şi cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău şi caii mei ca ai tăi, i-a răspuns Iehoşafat regelui lui Israel.

And said to Jehoshaphat, Will you go with me to Ramoth-gilead to battle? Jehoshaphat said to the king of Israel, I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.

5 Î nsă Iehoşafat i-a mai zis regelui lui Israel: – Întreabă, te rog, mai întâi Cuvântul Domnului.

But Jehoshaphat said to the king of Israel, Inquire first, I pray you, for the word of the Lord today.

6 R egele lui Israel i-a adunat pe profeţi, aproape patru sute de bărbaţi, şi i-a întrebat: – Să mă duc la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţ? – Du-te, i-au răspuns ei, pentru că Domnul îl va da în mâna regelui!

Then king of Israel gathered the prophets together, about 400 men, and said to them, Shall I go against Ramoth-gilead to battle, or shall I hold back? And they said, Go up, for the Lord will deliver it into the hand of the king.

7 – Nu mai este aici nici un alt profet al Domnului ca să-l putem întreba? a întrebat Iehoşafat.

Jehoshaphat said, Is there not another prophet of the Lord here whom we may ask?

8 R egele lui Israel i-a răspuns: – Mai este unul, pe nume Micaia, fiul lui Imla, prin care-L putem întreba pe Domnul, dar eu îl urăsc, pentru că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău. – Să nu vorbească regele aşa, i-a zis Iehoşafat.

king of Israel said to Jehoshaphat, There is yet one man, Micaiah son of Imlah, by whom we may inquire of the Lord, but I hate him, for he never prophesies good for me, but evil. Jehoshaphat said, Let not the king say that.

9 A tunci regele lui Israel a chemat o căpetenie şi i-a spus: – Cheamă-l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

Then king of Israel told an officer, Bring quickly Micaiah son of Imlah.

10 R egele lui Israel şi Iehoşafat, regele lui Iuda, îmbrăcaţi în hainele regale, şedeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porţii Samariei şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.

Now the king of Israel and Jehoshaphat king of Judah were sitting in robes, each on his throne in an open place at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets prophesied before them.

11 Z edechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fier şi spunea: „Aşa vorbeşte Domnul: «Cu aceste coarne îi vei străpunge pe aramei până îi vei nimici!»“

And Zedekiah son of Chenaanah made him horns of iron and said, Thus says the Lord: With these you shall push the Syrians until they are destroyed.

12 Ş i toţi ceilalţi profeţi profeţeau la fel: „Atacă Ramot-Ghiladul şi biruieşte! Domnul îl va da în mâna regelui!“

And all the prophets agreed, saying, Go up to Ramoth-gilead and prosper, for the Lord will deliver it into the king’s hand.

13 M esagerul care s-a dus să-l cheme pe Micaia i-a spus acestuia: – Toţi profeţii îi vestesc de bine regelui. Să fie şi cuvântul tău ca al fiecăruia dintre ei şi să vesteşti de bine!

The messenger who went to call Micaiah said to him, Behold now, the prophets unanimously declare good to the king. Let your answer, I pray you, be like theirs, and say what is good.

14 – Viu este Domnul că voi vesti doar ceea ce-mi va spune Domnul, i-a răspuns Micaia.

But Micaiah said, As the Lord lives, I will speak what the Lord says to me.

15 C ând a ajuns la rege, acesta l-a întrebat: – Micaia, să ne ducem la război împotriva Ramot-Ghiladului sau să renunţăm? – Du-te şi biruieşte, i-a răspuns el, căci Domnul îl va da în mâna regelui.

So he came to the king. King said, Micaiah, shall we go against Ramoth-gilead to battle, or shall we hold back? And he answered, Go and prosper, for the Lord will deliver it into the king’s hand.

16 – De câte ori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decât adevărul în Numele Domnului ? l-a întrebat regele.

And the king said to him, How many times must I charge you to tell me nothing but the truth in the name of the Lord?

17 A tunci el a răspuns: – Am văzut tot Israelul risipit pe munţi ca o turmă de oi care nu are păstor, iar Domnul a zis: „Aceşti oameni nu au stăpân! Să se întoarcă fiecare în pace acasă!“

And he said, I saw all Israel scattered upon the hills as sheep that have no shepherd, and the Lord said, These have no master. Let them return every man to his house in peace.

18 R egele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: – Nu ţi-am spus că nu profeţeşte nimic bun cu privire la mine, ci numai rău?

Then the king of Israel said to Jehoshaphat, Did I not tell you that he would prophesy no good concerning me, but evil?

19 M icaia a mai zis: – Ascultă deci Cuvântul Domnului! L-am văzut pe Domnul şezând pe tronul Său şi toată oştirea cerurilor am văzut-o stând în picioare lângă El, la dreapta şi la stânga Lui.

And Micaiah said, Hear the word of the Lord: I saw the Lord sitting on His throne, and all the host of heaven standing by Him on His right hand and on His left.

20 Ş i Domnul a întrebat: – Cine-l va amăgi pe Ahab ca să se ducă la Ramot-Ghilad şi să piară acolo? Unul a răspuns într-un fel, altul a răspuns în alt fel.

And the Lord said, Who will entice Ahab to go up and fall at Ramoth-gilead? One said this way, another said that way.

21 A poi a venit un duh, s-a înfăţişat înaintea Domnului şi I-a zis: – Eu îl voi amăgi. – Cum? l-a întrebat Domnul.

Then there came forth a spirit and stood before the Lord and said, I will entice him.

22 – Voi ieşi, a răspuns el, şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Şi Domnul i-a zis: – Îl vei amăgi şi vei reuşi! Du-te şi fă aşa!

The Lord said to him, By what means? And he said, I will go forth and be a lying spirit in the mouths of all his prophets. said, You shall entice him and succeed also. Go forth and do it.

23 A stfel, Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi. Domnul a rostit nenorocirea împotriva ta.

So the Lord has put a lying spirit in the mouths of all these prophets; and the Lord has spoken evil concerning you.

24 A tunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat, l-a lovit pe Micaia peste obraz şi i-a zis: – Pe unde a ieşit Duhul Domnului de la mine ca să-ţi vorbească?

But Zedekiah son of Chenaanah went near and struck Micaiah on the cheek and said, Which way went the Spirit of the Lord from me to speak to you?

25 – Vei vedea în ziua în care vei fugi dintr-o odaie în alta ca să te ascunzi! i-a răspuns Micaia.

Micaiah said, Behold, you shall see on that day when you go into an inner chamber to hide yourself.

26 D upă aceea, regele lui Israel a zis: – Ia-l pe Micaia, du-l înapoi la Amon, conducătorul cetăţii, şi la Ioaş, fiul regelui,

king of Israel said, Take Micaiah, carry him back to Amon the governor of the city and to Joash the king’s son,

27 ş i spune-le acestora că aşa vorbeşte regele: „Puneţi-l pe acest om în temniţă şi hrăniţi-l cu pâinea întristării şi cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!“

And say, The king says, Put this fellow in prison and feed him with bread and water of affliction until I come in peace.

28 D ar Micaia a spus: – Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nu Domnul a vorbit prin mine. Voi cei prezenţi, ascultaţi cu toţii! a mai adăugat el. Moartea lui Ahab

Micaiah said, If you return at all in peace, the Lord has not spoken by me. He, Hear, O people, every one of you!

29 R egele lui Israel împreună cu Iehoşafat, regele lui Iuda, s-au dus la Ramot-Ghilad.

So king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth-gilead.

30 R egele lui Israel i-a zis lui Iehoşafat: „Eu mă voi deghiza şi voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă-te cu hainele tale regale.“ Regele lui Israel s-a deghizat şi, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

And the king of Israel said to Jehoshaphat, I will disguise myself and enter the battle, but you put on your clothing. And the king of Israel disguised himself and went into the battle.

31 R egele Aramului le poruncise celor treizeci şi două de căpetenii ale carelor sale astfel: „Să nu vă luptaţi nici cu cei mici, nici cu cei mari, ci numai cu regele lui Israel!“

But the king of Syria had commanded the thirty-two captains of his chariots, Fight neither with small nor great, but only with king of Israel.

32 C ând căpeteniile carelor l-au văzut pe Iehoşafat, şi-au zis: „Cu siguranţă acesta este regele lui Israel!“ Şi s-au întors spre el ca să-l atace. Atunci Iehoşafat a strigat după ajutor;

And when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, they said, Surely it is the king of Israel. They turned to fight against him, but Jehoshaphat cried out.

33 d ar când căpeteniile carelor şi-au dat seama că nu este el regele lui Israel, l-au lăsat în pace.

And when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, they turned back from pursuing him.

34 D upă aceea un arcaş a tras cu arcul la întâmplare şi l-a lovit pe regele lui Israel între armură şi zale. Regele i-a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce şi scoate-mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

But a certain man drew a bow at a venture and smote the king of Israel between the joints of the armor. So he said to the driver of his chariot, Turn around and carry me out of the army, for I am wounded.

35 L upta s-a înteţit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, în văzul arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i-a curs în interiorul carului.

The battle increased that day, and the king was propped up in his chariot facing the Syrians, and at nightfall he died. And the blood of his wound flowed onto the floor of the chariot.

36 C ând a apus soarele, s-a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în ţara lui!“

And there went a cry throughout the army about sundown, saying, Every man to his city and his own country,

37 A stfel, regele a murit şi a fost dus la Samaria, unde l-au înmormântat.

For the king is dead! And was brought to Samaria, where they buried him.

38 C ând au spălat carul într-un iaz din Samaria, câinii i-au lins sângele, iar prostituatele s-au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care-l spusese Domnul.

And they washed chariot by the pool of Samaria, where the harlots bathed, and the dogs licked up his blood, as the Lord had predicted.

39 C elelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeş pe care l-a construit şi toate cetăţile pe care le-a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

The rest of Ahab’s acts, all he did, the ivory palace and all the cities he built, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Israel?

40 A hab s-a culcat alături de părinţii săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia. Domnia lui Iehoşafat peste Iuda

So Ahab slept with his fathers. Ahaziah his son reigned in his stead.

41 I ehoşafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al domniei lui Ahab, regele lui Israel.

Jehoshaphat son of Asa began to reign over Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

42 I ehoşafat avea treizeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de douăzeci şi cinci de ani. Mama lui se numea Azuba şi era fiica lui Şilhi.

Jehoshaphat was thirty-five years old when he began to reign, and he reigned twenty-five years in Jerusalem. His mother was Azubah daughter of Shilhi.

43 E l a umblat în toate căile tatălui său, Asa, şi nu s-a abătut de la ele, făcând ce e drept înaintea Domnului. Totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, iar poporul mai aducea încă jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

He walked in all the ways or customs of Asa his father, never swerving from it, doing right in the sight of the Lord. However, the high places were not taken away; for the people still sacrificed and burned incense in the high places.

44 D e asemenea, Iehoşafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

And Jehoshaphat made peace with Israel’s king.

45 C elelalte fapte ale lui Iehoşafat, puterea pe care a arătat-o şi războaiele pe care le-a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

The rest of the acts of Jehoshaphat, his might that he showed and how he warred, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Judah?

46 E l i-a nimicit pe bărbaţii care se prostituau şi care rămăseseră în ţară de pe vremea tatălui său, Asa.

And the remnant of the sodomites (the male cult prostitutes) who remained in the days of his father Asa, expelled from the country.

47 Î n acea perioadă, nu era rege în Edom. În locul regelui era un guvernator.

There was no king in Edom; a deputy was acting king.

48 I ehoşafat a făcut nişte corăbii pentru negoţ, care să meargă la Ofir după aur, dar n-au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Eţion-Gheber.

Jehoshaphat ordered ships of Tarshish to go to Ophir for gold, but they did not go, for the ships were wrecked at Ezion-geber.

49 A tunci Ahazia, fiul lui Ahab, i-a zis lui Iehoşafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoşafat nu a vrut.

When Ahaziah son of Ahab said to Jehoshaphat, Let my servants go with your servants in the ships, Jehoshaphat refused.

50 I ehoşafat s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în cetatea strămoşului său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram. Domnia lui Ahazia peste Israel

Jehoshaphat slept with his fathers and was buried with them in the city of David his father. And Jehoram his son reigned in his stead.

51 A hazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al şaptesprezecelea an al domniei lui Iehoşafat, regele lui Iuda, şi a domnit timp de doi ani peste Israel.

Ahaziah son of Ahab began his two-year reign over Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah.

52 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului şi a trăit ca tatăl său, ca mama sa şi ca Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

He did evil in the sight of the Lord and walked in the ways of his father and of his mother and of Jeroboam son of Nebat, who made Israel sin.

53 E l i-a slujit lui Baal, i s-a închinat şi l-a provocat astfel la mânie pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, aşa cum făcuse şi tatăl său.

He served Baal and worshiped him and provoked the Lord, the God of Israel, to anger in all the ways his father had done.