1 R ăzboiul dintre Casa lui Saul şi Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

There was a long war between the house of Saul and the house of David. But David grew stronger and stronger, and the house of Saul grew weaker and weaker.

2 F iii lui David care i s-au născut la Hebron sunt următorii: Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

Sons were born to David in Hebron: his firstborn was Amnon, by Ahinoam the Jezreelitess;

3 C hileab, al doilea, fiul lui Abigail, văduva lui Nabal, carmelitul; Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheşurului;

His second, Chileab, by Abigail widow of Nabal of Carmel; the third, Absalom the son of Maacah daughter of Talmai king of Geshur;

4 A donia, al patrulea, fiul Haghitei; Şefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

The fourth, Adonijah the son of Haggith; the fifth, Shephatiah the son of Abital;

5 I tream, al şaselea, fiul soţiei lui David numite Egla. Aceştia sunt fiii care i s-au născut lui David în Hebron. Abner, de partea lui David

And the sixth, Ithream, by Eglah, David’s wife. These were born to David in Hebron.

6 Î n timpul războiului dintre Casa lui Saul şi Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

While there was war between the houses of Saul and David, Abner was making himself strong in the house of Saul.

7 S aul avea o ţiitoare pe nume Riţpa, fiica lui Aia, iar Iş-Boşet i-a zis lui Abner: – De ce ai intrat la ţiitoarea tatălui meu?

Now Saul had a concubine whose name was Rizpah daughter of Aiah. And Ish-bosheth said to Abner, Why have you gone in to my father’s concubine?

8 A bner s-a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iş-Boşet şi i-a zis: – Oare cap de câine sunt eu? Sunt oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioşie faţă de Casa tatălui tău, Saul, a fraţilor şi a prietenilor lui şi nu te-am dat în mâna lui David, iar tu mă găseşti astăzi vinovat din cauza acestei femei!

Then Abner was very angry at the words of Ish-bosheth and said, Am I a dog’s head against Judah? This day I keep showing kindness and loyalty to the house of Saul your father, to his brothers, and his friends, and have not delivered you into the hands of David; and yet you charge me today with a fault concerning this woman!

9 D umnezeu să se poarte cu toată asprimea faţă de Abner dacă nu voi face pentru David ceea ce Domnul i-a promis prin jurământ,

May God do so to Abner, and more also, if I do not do for David what the Lord has sworn to him,

10 ş i anume că va lua domnia de la Casa lui Saul şi va ridica tronul lui David peste Israel şi peste Iuda, de la Dan până la Beer-Şeba.

To transfer the kingdom from the house of Saul and set the throne of David over Israel and Judah from Dan to Beersheba.

11 I ş-Boşet n-a mai îndrăznit să-i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

And Ish-bosheth could not answer Abner a word, because he feared him.

12 A poi, în numele lui însuşi, Abner a trimis mesageri la David ca să-i spună: „A cui este ţara?“, adăugând: „Încheie un legământ cu mine şi eu te voi ajuta să întorci întregul Israel la tine.“

And Abner sent messengers to David where he was, saying, Whose is the land? Make your league with me, and my hand shall be with you to bring all Israel over to you.

13 „ Bine, a spus David, voi încheia legământ cu tine, însă cu o singură condiţie: să nu te înfăţişezi înaintea mea dacă nu mi-o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii la mine!“

And David said, Good. I will make a league with you. But I require one thing of you: that is, you shall not see my face unless you first bring Michal, Saul’s daughter, when you come to see me.

14 D avid a trimis mesageri la Iş-Boşet, fiul lui Saul, să-i spună: „Dă-mi-o pe soţia mea, pe Mihal, cu care m-am logodit pentru preţul de o sută de prepuţuri de-ale filistenilor!“

And David sent messengers to Ish-bosheth, Saul’s son, saying, Give me my wife Michal, whom I betrothed for a hundred foreskins of the Philistines.

15 I ş-Boşet a trimis după ea şi ea a fost luată de la soţul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiş.

And Ish-bosheth sent and took her from her husband, from Paltiel son of Laish.

16 S oţul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i-a zis: „Întoarce-te acasă!“ Şi el s-a întors acasă.

But her husband went with her, weeping behind her all the way to Bahurim. Then Abner said to him, Go back. And he did so.

17 A poi Abner a vorbit cu cei din sfatul bătrânilor lui Israel şi le-a zis: „Odinioară l-aţi dorit ca rege pe David.

Abner talked with the seniors of Israel, saying, In times past you sought to make David king over you.

18 A cum faceţi-l rege, căci Domnul a spus despre el: «Prin mâna robului Meu, David, am să-l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, de sub puterea filistenilor şi a tuturor duşmanilor săi.»“

Now then, do it! For the Lord has spoken of David, saying, By the hand of My servant David I will save My people Israel from the hands of the Philistines and of all their enemies.

19 A bner le-a vorbit, de asemenea, şi beniamiţilor, după care s-a dus să-i spună lui David, la Hebron, tot ceea ce Israel şi întreaga seminţie a lui Beniamin doreşte să facă.

Abner also spoke to Benjamin. Then went to Hebron to tell David all that seemed good to Israel and the whole house of Benjamin to do.

20 A sosit la David, la Hebron, însoţit de douăzeci de bărbaţi, iar David a dat un ospăţ în cinstea lor.

So Abner came to David at Hebron, and twenty men along with him. And David made Abner and the men with him a feast.

21 A bner i-a zis lui David: „Lasă-mă să plec şi să adun întreg Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine şi astfel să domneşti peste tot ceea ce sufletul tău doreşte.“ David i-a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace. Abner, asasinat de Ioab

Abner said to David, I will go and gather all Israel to my lord the king, that they may make a league with you, and that you may reign over all that your heart desires. So David sent Abner away in peace.

22 I mediat după aceea a sosit Ioab împreună cu slujitorii lui David. Aceştia se întorceau de la un jaf şi aduceau o mare pradă cu ei. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse voie să plece, iar el a plecat în pace.

Then the servants of David came with Joab from pursuing a troop and brought much spoil with them. But Abner was not with David in Hebron, for he had sent him away, and he had gone in peace.

23 C ând au sosit, Ioab şi oştirea care era cu el, i s-a spus lui Ioab că Abner, fiul lui Ner a fost la rege, iar acesta i-a dat voie să plece şi el a plecat în pace.

When Joab and all the army with him had come, it was told to Joab, Abner son of Ner came to the king, and he has sent him away, and he is gone in peace.

24 I oab a venit la rege şi i-a zis: „Ce ai făcut? Abner a fost la tine, iar tu i-ai dat voie să plece. De ce?

Then Joab came to the king and said, What have you done? Behold, Abner came to you. Why is it you have sent him away and he is quite gone?

25 Î l cunoşti bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înşele, ca să-ţi cunoască mişcările şi ca să ştie tot ceea ce faci.“

You know that Abner son of Ner came to deceive you and to know your going out and coming in and all you are doing.

26 D upă ce a ieşit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l-au adus înapoi de la fântâna lui Sira. David însă nu ştia nimic.

When Joab came from seeing David, he sent messengers after Abner, and they brought him back from the well of Sirah; but David did not know it.

27 C ând a ajuns Abner la Hebron, Ioab l-a luat deoparte, la poartă, ca şi cum i-ar vorbi în taină. Acolo, ca să-l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l-a lovit în stomac şi a murit.

And when Abner returned to Hebron, Joab took him aside to the center of the gate to speak to him privately, and there he smote Abner in the abdomen, so that he died to avenge the blood of Asahel, Joab’s brother.

28 C ând David a aflat ce s-a întâmplat, a zis: „Eu şi regatul meu suntem nevinovaţi înaintea Domnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

When David heard of it, he said, I and my kingdom are guiltless before the Lord forever of the blood of Abner son of Ner.

29 F ie ca vina acestei morţi să cadă asupra lui Ioab şi asupra familiei tatălui său! Fie ca în neamul său să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgere pe trup, cineva lepros, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadă ucis de sabie şi cineva care să ducă lipsă de hrană.“

Let it fall on the head of Joab and on all his father’s house; and let the house of Joab never be without one who has a discharge or is a leper or walks with a crutch or is a distaff holder or who falls by the sword or lacks food!

30 ( Ioab împreună cu fratele său Abişai l-au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

So Joab and Abishai his brother slew Abner because he had slain their brother Asahel at Gibeon in the battle.

31 D avid i-a zis lui Ioab şi întregului popor care era cu el: „Sfâşiaţi-vă hainele, încingeţi-vă cu saci şi mergeţi bocind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

And David said to Joab and to all the people with him, Rend your clothes, gird yourselves with sackcloth, and mourn before Abner. And King David followed the bier.

32 L -au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele a plâns în hohote la mormântul lui şi întreg poporul a făcut acelaşi lucru.

They buried Abner in Hebron. And the king lifted up his voice and wept at the grave of Abner, and all the people wept.

33 R egele a cântat această cântare de jale: Să moară Abner cum moare un mişel?

And the king lamented over Abner and said, Should Abner die as a fool dies?

34 N -aveai nici mâinile legate, nici picioarele puse în lanţuri. Ai căzut ca unul răpus de mişei. Şi tot poporul a plâns din nou după Abner.

Your hands were not bound or your feet put into fetters; as a man falls before wicked men, so you fell. And all the people wept again over him.

35 T ot poporul s-a apropiat de David ca să-l facă să mănânce cât mai era încă ziuă însă el a făcut următorul jurământ: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

All the people came to urge David to eat food while it was yet day; but David took an oath, saying, May God do so to me, and more also, if I taste bread or anything else, till the sun is down.

36 L ucrul acesta a fost cunoscut de întreg poporul şi a plăcut tuturor. De fapt, tot ceea ce a făcut regele a plăcut poporului.

And all the people took notice of it, and it pleased them, as whatever the king did pleased all the people.

37 A stfel, în acea zi, tot poporul şi tot Israelul au ştiut că nu regele l-a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

For all the people and all Israel understood that day that it was not the king’s will to slay Abner son of Ner.

38 A poi David le-a zis slujitorilor săi: „Nu vă daţi seama că un prinţ şi un mare om a căzut astăzi în Israel?

King David said to his servants, Do you not know that a prince and a great man has fallen this day in Israel?

39 Ş i astăzi, deşi sunt uns ca rege, sunt slab, iar aceşti bărbaţi, fiii Ţeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie ca Domnul să-i răsplătească celui rău după răutatea lui!“

And I am this day weak, though anointed king; these sons of Zeruiah are too hard for me. May the Lord repay the evildoer according to his wickedness!