1 E lisei îi zisese femeii pe al cărei fiu îl înviase: „Scoală-te şi pleacă din ţară împreună cu familia ta şi locuieşte pe unde vei putea, pentru că Domnul a hotărât să vină o foamete de şapte ani peste ţară şi ea a şi început.“

Now Elisha had said to the woman whose son he had restored to life, Arise and go with your household and sojourn wherever you can, for the Lord has called for a famine, and moreover, it will come upon the land for seven years.

2 F emeia a făcut îndată aşa cum îi spusese omul lui Dumnezeu. A plecat împreună cu familia ei şi a locuit în Filistia timp de şapte ani.

So the woman arose and did as the man of God had said. She went with her household and sojourned in the land of the Philistines seven years.

3 L a sfârşitul celor şapte ani femeia s-a întors din Filistia şi a venit să facă regelui o rugăminte pentru casa şi pământul ei.

At the end of the seven years the woman returned from the land of the Philistines, and she went to appeal to the king for her house and land.

4 R egele tocmai vorbea cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dumnezeu, şi-i zicea: „Istoriseşte-mi, te rog, toate isprăvile făcute de Elisei!“

The king talked with Gehazi, the servant of the man of God, saying, Tell me all the great things Elisha has done.

5 C hiar în momentul în care Ghehazi îi istorisea regelui cum a înviat Elisei un mort, a intrat femeia pe al cărei fiu îl înviase Elisei, ca să facă o rugăminte regelui pentru casa şi pământul ei. Şi Ghehazi a zis: „O, rege, stăpânul meu, aceasta este femeia despre care vorbeam şi acesta este fiul ei, care a fost înviat de Elisei!“

And as Gehazi was telling the king how had restored the dead to life, behold, the woman whose son he had restored to life appealed to the king for her house and land. And Gehazi said, My lord O king, this is the woman, and this is her son whom Elisha brought back to life.

6 R egele a întrebat-o pe femeie şi ea i-a istorisit totul. Apoi regele i-a dat un slujbaş, zicându-i: „Să i se înapoieze tot ce a fost al ei, împreună cu tot venitul pământului ei, din ziua în care a părăsit ţara şi până acum!“ Hazael ajunge rege al Aramului

When the king asked the woman, she told him. So the king appointed to her a certain officer, saying, Restore all that was hers, and all the fruits of the field since the day that she left the land even until now.

7 E lisei a venit la Damasc. În acest timp Ben-Hadad, regele Aramului, era bolnav. El a fost înştiinţat că a venit omul lui Dumnezeu.

Elisha came to Damascus, and Ben-hadad king of Syria was sick; and he was told, The man of God has come here.

8 R egele i-a zis lui Hazael: „Ia cu tine un dar, du-te, întâlneşte-te cu omul lui Dumnezeu şi întreabă-L pe Domnul prin el, zicându-i: «Mă voi vindeca de boala aceasta? »“

And the king said to Hazael, Take a present in your hand and go meet the man of God, and inquire of the Lord by him, saying, Shall I recover from this disease?

9 H azael s-a dus, aşadar, să se întâlnească cu Elisei şi a luat cu el, ca dar, patruzeci de cămile încărcate cu tot ce era mai bun în Damasc. Când a ajuns la Elisei, s-a înfăţişat înaintea lui şi a zis: – Fiul tău, Ben-Hadad, regele Aramului, m-a trimis la tine să te întreb dacă se va vindeca de boala lui.

So Hazael went to meet Elisha and took a present with him of every good thing of Damascus, forty camel loads, and came and stood before him and said, Your son Ben-hadad king of Syria has sent me to you, asking, Shall I recover from this disease?

10 E lisei i-a răspuns: – Du-te şi spune-i: „Cu siguranţă te vei vindeca“, deşi Domnul mi-a arătat că sigur va muri.

And Elisha said, Go, say to him, You shall certainly recover; but the Lord has shown me that he shall certainly die.

11 A poi el şi-a aţintit privirea spre Hazael şi s-a uitat la el până când acesta s-a jenat. Şi omul lui Dumnezeu a început să plângă.

Elisha stared steadily at him until Hazael was embarrassed. And the man of God wept.

12 – De ce plângi, stăpâne? a întrebat Hazael. – Pentru că ştiu răul pe care îl vei face israeliţilor, a răspuns el. Vei da foc cetăţilor lor întărite, îi vei ucide cu sabia pe tinerii lor, îi vei tăia în bucăţi pe copiii lor şi le vei spinteca pe femeile lor însărcinate.

And Hazael said, Why do you weep, my lord? He answered, Because I know the evil that you will do to the Israelites. You will burn their strongholds, slay their young men with the sword, dash their infants in pieces, and rip up their pregnant women.

13 H azael i-a zis: – Cum ar putea slujitorul tău, un biet câine, să poată face un lucru atât de mare? – Domnul mi-a arătat că vei fi regele Aramului, i-a răspuns Elisei.

And Hazael said, What is your servant, only a dog, that he should do this monstrous thing? And Elisha answered, The Lord has shown me that you will be king over Syria.

14 A poi Hazael a plecat de la Elisei şi s-a întors la stăpânul său, care l-a întrebat: – Ce ţi-a spus Elisei? – Mi-a spus că sigur te vei vindeca, i-a răspuns el.

Then departed from Elisha and came to his master, who said to him, What did Elisha say to you? And he answered, He told me you would surely recover.

15 D ar a doua zi Hazael a luat o pânză netedă şi, după ce a înmuiat-o în apă, a întins-o pe faţa regelui, care a murit. Şi în locul lui a domnit Hazael. Domnia lui Iehoram peste Israel

But the next day Hazael took the bedspread and dipped it in water and spread it on face, so that he died. And Hazael reigned in his stead.

16 Î n al cincilea an al domniei lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, în timp ce Iehoşafat era rege al lui Iuda, a început să domnească Iehoram, fiul lui Iehoşafat, regele lui Iuda.

In the fifth year of Joram son of Ahab king of Israel, Jehoshaphat being then king of Judah, Jehoram son of Jehoshaphat king of Judah began to reign.

17 E l era în vârstă de treizeci şi doi de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de opt ani.

He was thirty-two years old when he began to reign, and he reigned eight years in Jerusalem.

18 E l a umblat în calea regilor lui Israel, făcând ce este rău înaintea Domnului, aşa cum a făcut familia lui Ahab, deoarece soţia sa era chiar o fiică a lui Ahab.

He walked in the ways of the kings of Israel, as did the house of Ahab, for the daughter of Ahab was his wife. He did evil in the sight of the Lord.

19 T otuşi Domnul nu a dorit să nimicească Iuda, de dragul lui David, robul Său, fiindcă îi promisese că-i va da, pentru totdeauna, o lumină lui şi urmaşilor lui.

Yet, for David His servant’s sake, the Lord would not destroy Judah, for He promised to give him and his sons a lamp forever.

20 P e vremea lui Iehoram, Edom s-a răsculat împotriva stăpânirii lui Iuda şi şi-a ales propriul său rege.

In his days, Edom revolted from the rule of Judah and set up a king over themselves.

21 A tunci Iehoram a trecut în Ţair împreună cu toate carele lui. Edomiţii îl înconjuraseră, pe el şi pe conducătorii carelor, dar el s-a sculat în toiul nopţii şi a scăpat din încercuire, iar armata lui s-a retras.

So Jehoram went over to Zair with all his chariots. He and his chariot commanders rose up by night and slew the Edomites who had surrounded them; and his army fled home.

22 R ăscoala lui Edom împotriva stăpânirii lui Iuda a ţinut până în ziua de azi. Tot în aceea perioadă s-a răsculat şi Libna.

So Edom revolted from the rule of Judah to this day. Then Libnah revolted at the same time.

23 C elelalte fapte ale lui Iehoram şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

The rest of the acts of Jehoram, and all that he did, are they not written in the Book of the Chronicles of the Kings of Judah?

24 I ehoram s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat alături de părinţii săi, în Cetatea lui David. În locul său a început să domnească Ahazia, fiul său. Domnia lui Ahazia peste Iuda

Jehoram slept with his fathers and was buried with in the City of David. Ahaziah his son reigned in his stead.

25 Î n al doisprezecelea an al domniei lui Ioram, fiul lui Ahab, regele lui Israel, a început să domnească Ahazia, fiul lui Iehoram, regele lui Iuda.

In the twelfth year of Joram son of Ahab king of Israel, Ahaziah son of Jehoram king of Judah began to reign.

26 A hazia era în vârstă de douăzeci şi doi de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de un an. Numele mamei sale era Atalia, o nepoată a lui Omri, regele lui Israel.

Ahaziah was twenty-two years old when he began to reign, and he reigned one year in Jerusalem. His mother’s name was Athaliah, the granddaughter of Omri king of Israel.

27 Ş i el a umblat în căile familiei lui Ahab, făcând ce este rău înaintea Domnului, întocmai ca şi familia lui Ahab, căci era căsătorit cu cineva din familia lui Ahab.

He walked in the ways of the house of Ahab and did evil in the sight of the Lord, as did the house of Ahab, for his father was son-in-law of Ahab.

28 E l s-a dus cu Ioram, fiul lui Ahab, să lupte împotriva lui Hazael, regele Aramului, la Ramot-Ghilad. Acolo însă arameii l-au rănit pe Ioram.

Ahaziah went with Joram son of Ahab to war against Hazael king of Syria in Ramoth-gilead; and the Syrians wounded Joram.

29 R egele Ioram s-a întors la Izreel, ca să se vindece de rănile pe care arameii i le pricinuiseră la Rama în timpul luptei cu Hazael, regele Aramului. Atunci Ahazia, fiul lui Iehoram, regele lui Iuda, s-a dus la Izreel ca să-l vadă pe Ioram, fiul lui Ahab, fiindcă acesta era rănit.

King Joram returned to Jezreel to be healed of the wounds which the Syrians had given him at Ramah when he fought against Hazael king of Syria. And Ahaziah son of Jehoram king of Judah went down to see Joram son of Ahab in Jezreel, because he was sick.