Geneza 31 ~ Genesis 31

picture

1 I acov a auzit că fiii lui Laban ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru; el a câştigat toată această bogăţie din averea tatălui nostru.“

Jacob heard Laban’s sons complaining, Jacob has taken away all that was our father’s; he has acquired all this wealth and honor from what belonged to our father.

2 I acov a observat, de asemenea, că Laban nu-l mai privea cu bunăvoinţă, aşa cum o făcuse înainte.

And Jacob noticed that Laban looked at him less favorably than before.

3 A tunci Domnul i-a zis lui Iacov: „Intoarce-te în ţara strămoşilor tăi, la rudele tale, iar Eu voi fi cu tine.“

Then the Lord said to Jacob, Return to the land of your fathers and to your people, and I will be with you.

4 I acov a trimis pe cineva să le cheme pe Rahela şi pe Lea pe câmp, unde se afla turma sa

So Jacob sent and called Rachel and Leah to the field to his flock,

5 ş i le-a zis: – Văd că tatăl vostru nu mă mai priveşte cu bunăvoinţă, aşa cum a făcut-o înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.

And he said to them, I see how your father looks at me, that he is not toward me as before; but the God of my father has been with me.

6 V oi ştiţi că i-am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea;

You know that I have served your father with all my might and power.

7 t otuşi tatăl vostru m-a înşelat şi mi-a schimbat plata de zece ori, dar Dumnezeu nu i-a permis să-mi facă rău.

But your father has deceived me and changed my wages ten times, but God did not allow him to hurt me.

8 D acă el spunea: „Mieii pestriţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei pestriţi; dacă el spunea: „Mieii vărgaţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei vărgaţi.

If he said, The speckled shall be your wages, then all the flock bore speckled; and if he said, The streaked shall be your hire, then all the flock bore streaked.

9 A stfel, Dumnezeu a luat turmele tatălui vostru şi mi le-a dat mie.

Thus God has taken away the flocks of your father and given them to me.

10 P e vremea când oile erau în călduri, am avut un vis în care am văzut că berbecii care săreau pe oi erau vărgaţi, pestriţi şi cu pete.

And I had a dream at the time the flock conceived. I looked up and saw that the rams which mated with the she-goats were streaked, speckled, and spotted.

11 A poi Îngerul lui Dumnezeu m-a chemat pe nume în vis. „Iată-mă!“ i-am răspuns eu.

And the Angel of God said to me in the dream, Jacob. And I said, Here am I.

12 E l mi-a spus: „Ridică-ţi ochii şi priveşte că toţi berbecii care sar pe oi sunt vărgaţi, pestriţi şi cu pete, pentru că am văzut tot ceea ce ţi-a făcut Laban.

And He said, Look up and see, all the rams which mate with the flock are streaked, speckled, and mottled; for I have seen all that Laban does to you.

13 E u sunt Dumnezeul Betelului, unde ai uns un stâlp şi Mi-ai făcut un jurământ. Acum scoală-te, ieşi din această ţară şi întoarce-te în ţara ta natală.“

I am the God of Bethel, where you anointed the pillar and where you vowed a vow to Me. Now arise, get out from this land and return to your native land.

14 A tunci Rahela şi Lea i-au răspuns: – Mai este vreo parte de moştenire pentru noi în familia tatălui nostru?

And Rachel and Leah answered him, Is there any portion or inheritance for us in our father’s house?

15 D in moment ce ne-a vândut şi a şi folosit argintul luat pe noi, nu suntem văzute de către el ca nişte străine?

Are we not counted by him as strangers? For he sold us and has also quite devoured our money.

16 D e fapt, toate bogăţiile pe care Dumnezeu le-a luat de la tatăl nostru ne aparţin nouă şi copiilor noştri; prin urmare fă tot ceea ce ţi-a spus Dumnezeu.

For all the riches which God has taken from our father are ours and our children’s. Now then, whatever God has said to you, do it.

17 I acov s-a sculat, şi-a pus copiii şi soţiile pe cămile

Then Jacob rose up and set his sons and his wives upon the camels;

18 ş i şi-a luat toate turmele şi toate lucrurile pe care le-a acumulat în Padan-Aram, ca să meargă la tatăl său, Isaac, în Canaan.

And he drove away all his livestock and all his gain which he had gotten, the livestock he had obtained and accumulated in Padan-aram, to go to Isaac his father in the land of Canaan.

19 Î n timp ce Laban s-a dus să-şi tundă oile, Rahela a furat terafimii care-i aparţineau tatălui ei.

Now Laban had gone to shear his sheep, and Rachel stole her father’s household gods.

20 I acov l-a înşelat pe arameul Laban, pentru că nu i-a spus că pleacă.

And Jacob outwitted Laban the Syrian in that he did not tell him that he to flee and slip away secretly.

21 A stfel, el a fugit cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut râul şi s-a îndreptat spre regiunea muntoasă a Ghiladului. Laban îl urmăreşte pe Iacov

So he fled with all that he had, and arose and crossed the river and set his face toward the hill country of Gilead.

22 D upă trei zile, lui Laban i s-a spus că Iacov a fugit.

But on the third day Laban was told that Jacob had fled.

23 A tunci, Laban, însoţit de rudele sale, l-a urmărit pe Iacov timp de şapte zile şi l-a ajuns în regiunea muntoasă a Ghiladului.

So he took his kinsmen with him and pursued after for seven days, and they overtook him in the hill country of Gilead.

24 D ar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis şi i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

But God came to Laban the Syrian in a dream by night and said to him, Be careful that you do not speak from good to bad to Jacob.

25 I acov îşi aşezase cortul în regiunea muntoasă a Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta şi-a aşezat tabăra împreună cu rudele sale tot acolo.

Then Laban overtook Jacob. Now Jacob had pitched his tent on the hill, and Laban coming with his kinsmen pitched on the same hill of Gilead.

26 L aban i-a zis lui Iacov: – Ce-ai făcut? M-ai înşelat şi mi-ai luat fiicele ca pe nişte captive de război.

And Laban said to Jacob, What do you mean stealing away and leaving like this without my knowing it, and carrying off my daughters as if captives of the sword?

27 D e ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înşelat şi nu mi-ai spus nimic ? Te-aş fi lăsat să pleci cu bucurie şi cu cântece de tamburină şi liră.

Why did you flee secretly and cheat me and did not tell me, so that I might have sent you away with joy and gladness and with singing, with tambourine and lyre?

28 N u m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.

And why did you not permit me to kiss my sons and my daughters good-bye? Now you have done foolishly.

29 A m putere să-ţi fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

It is in my power to do you harm; but the God of your father spoke to me last night, saying, Be careful that you do not speak from good to bad to Jacob.

30 D ar acum că ai plecat, pentru că ţi-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?

And now you felt you must go because you were homesick for your father’s house, but why did you steal my gods?

31 I acov i-a răspuns lui Laban: – Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îţi vei lua fiicele de la mine cu forţa.

Jacob answered Laban, Because I was afraid; for I thought, Suppose you would take your daughters from me by force.

32 D ar cel la care-ţi vei găsi terafimii nu va rămâne în viaţă. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine şi ia. Iacov nu ştia însă că Rahela furase terafimii.

The one with whom you find those gods of yours, let him not live. Here before our kinsmen take whatever you find that belongs to you. For Jacob did not know that Rachel had stolen.

33 L aban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei şi în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. După ce a ieşit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei.

So Laban went into Jacob’s tent and into Leah’s tent and the tent of the two maids, but he did not find them. Then he went from Leah’s tent into Rachel’s tent.

34 R ahela luase terafimii, îi pusese sub şaua cămilei şi se aşezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit.

Now Rachel had taken the images (gods) and put them in the camel’s saddle and sat on them. Laban searched and felt through all the tent, but did not find them.

35 R ahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor.“ El a căutat, dar nu a găsit terafimii.

And said to her father, Do not be displeased, my lord, that I cannot rise up before you, for the period of women is upon me and I am unwell. And he searched, but did not find the gods.

36 A tunci Iacov s-a mâniat şi l-a mustrat pe Laban, spunându-i: – Care este greşeala mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverşunare?

Then Jacob became angry and reproached and argued with Laban. And Jacob said to Laban, What is my fault? What is my sin, that you so hotly pursued me?

37 D eşi ai căutat prin toate bunurile mele, ai găsit ceva care să aparţină gospodăriei tale? Pune-l aici, înaintea rudelor mele şi înaintea rudelor tale, pentru ca ele să judece între noi doi!

Although you have searched and felt through all my household possessions, what have you found of all your household goods? Put it here before my brethren and yours, that they may judge and decide between us.

38 A m stat la tine timp de douăzeci de ani; oile şi caprele tale au fătat la vreme, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta.

These twenty years I have been with you; your ewes and your she-goats have not lost their young, and the rams of your flock have not been eaten by me.

39 N u ţi-am adus animale sfâşiate de fiare sălbatice, ci eu însumi sufeream pierderea; o cereai din mâna mea, fie că era furată ziua, fie noaptea.

I did not bring you torn by wild beasts; I bore the loss of it; you required of me all that was stolen, whether it occurred by day or by night.

40 Z iua mă topeam de căldură, iar noaptea îngheţam de frig, astfel încât îmi pierea somnul.

This was; by day the heat consumed me and by night the cold, and I could not sleep.

41 A şa am petrecut douăzeci de ani în gospodăria ta; ţi-am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale şi şase ani pentru turma ta, dar tu mi-ai schimbat plata de zece ori.

I have been twenty years in your house. I served you fourteen years for your two daughters and six years for your flocks; and you have changed my wages ten times.

42 D acă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam şi Cel de Care se teme Isaac, n-ar fi fost cu mine, cu siguranţă m-ai fi lăsat acum să plec cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi truda mâinilor mele şi te-a mustrat azi noapte.

And if the God of my father, the God of Abraham and the Dread and Fear of Isaac, had not been with me, surely you would have sent me away now empty-handed. God has seen my affliction and humiliation and the labor of my hands and rebuked you last night.

43 L aban i-a răspuns lui Iacov: – Fetele sunt fetele mele, copiii sunt copiii mei, turmele sunt turmele mele: tot ce vezi îmi aparţine. Dar ce pot face eu astăzi pentru aceste fete ale mele sau pentru copiii pe care ele i-au născut?

Laban answered Jacob, These daughters are my daughters, these children are my children, these flocks are my flocks, and all that you see is mine. But what can I do today to these my daughters or to their children whom they have borne?

44 H aide să încheiem un legământ care să fie mărturie între mine şi tine.

So come now, let us make a covenant or league, you and I, and let it be for a witness between you and me.

45 A stfel, Iacov a luat o piatră şi a aşezat-o în picioare.

So Jacob set up a stone for a pillar or monument.

46 L aban le-a zis rudelor sale: „Adunaţi nişte pietre“; ei au adunat nişte pietre, au făcut din ele o movilă şi au mâncat pe ea.

And Jacob said to his brethren, Gather stones; and they took stones and made a heap, and they ate there upon the heap.

47 L aban a numit-o Iegar-Sahaduta, iar Iacov a numit-o Galed.

Laban called it Jegar-sahadutha, but Jacob called it Galeed '> witness heap, in Hebrew.]

48 L aban a zis: – Această movilă este astăzi martoră între mine şi tine. De aceea a fost numită Galed.

Laban said, This heap is a witness today between you and me. Therefore it was named Galeed.

49 E a a mai fost numită şi Miţpa, pentru că el a zis: – Domnul să vegheze între mine şi tine chiar şi atunci când suntem departe unul de celălalt.

And Mizpah, for he said, May the Lord watch between you and me when we are absent and hidden one from another.

50 D acă te vei purta rău cu fiicele mele sau dacă îţi vei mai lua şi alte soţii pe lângă fiicele mele, deşi nimeni altcineva nu va fi cu noi, adu-ţi aminte că Dumnezeu este martor între mine şi tine.

If you should afflict, humiliate, or lower my daughters, or if you should take other wives beside my daughters, although no man is with us, see (remember), God is witness between you and me.

51 L aban i-a mai zis lui Iacov: – Iată această movilă şi stâlpul pe care l-am aşezat între mine şi tine!

And Laban said to Jacob, See this heap and this pillar, which I have set up between you and me.

52 A ceastă movilă şi stâlpul sunt martori că nu voi trece de această movilă la tine, pentru ca să-ţi fac rău şi că nici tu nu vei trece de această movilă şi de acest stâlp la mine, pentru ca să-mi faci rău.

This heap is a witness and this pillar is a witness, that I will not pass by this heap to you, and that you will not pass by this heap and this pillar to me, for harm.

53 F ie ca Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor, să judece între noi. Iacov a jurat pe Cel de Care se temea tatăl său, Isaac;

The God of Abraham and the God of Nahor, and the god of their father, judge between us. But Jacob swore by the Dread and Fear of his father Isaac.

54 a poi a adus o jertfă pe munte şi şi-a invitat rudele să mănânce; după ce au mâncat, au petrecut noaptea pe munte.

Then Jacob offered a sacrifice on the mountain and called his brethren to eat food; and they ate food and lingered all night on the mountain.

55 A doua zi, dimineaţa, Laban s-a sculat devreme, şi-a sărutat nepoţii şi fiicele şi i-a binecuvântat; apoi a plecat şi s-a întors acasă.

And early in the morning Laban rose up and kissed his grandchildren and his daughters and pronounced a blessing on them. Then Laban departed and returned to his home.