1 Ş arpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i-a spus femeii: – A zis oare Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din orice pom din grădină.“?

Now the serpent was more subtle and crafty than any living creature of the field which the Lord God had made. And he said to the woman, Can it really be that God has said, You shall not eat from every tree of the garden?

2 – Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, i-a răspuns femeia şarpelui,

And the woman said to the serpent, We may eat the fruit from the trees of the garden,

3 d ar Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din rodul pomului care este în mijlocul grădinii; nici să nu-l atingeţi, pentru că veţi muri negreşit!“

Except the fruit from the tree which is in the middle of the garden. God has said, You shall not eat of it, neither shall you touch it, lest you die.

4 D ar şarpele i-a zis femeii: – Nu veţi muri nicidecum!

But the serpent said to the woman, You shall not surely die,

5 D impotrivă, Dumnezeu ştie că, atunci când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.

For God knows that in the day you eat of it your eyes will be opened, and you will be like God, knowing the difference between good and evil and blessing and calamity.

6 C ând a văzut că rodul pomului era bun de mâncat, plăcut la înfăţişare şi de dorit să facă pe cineva înţelept, femeia a luat din rodul lui şi a mâncat; i-a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el.

And when the woman saw that the tree was good (suitable, pleasant) for food and that it was delightful to look at, and a tree to be desired in order to make one wise, she took of its fruit and ate; and she gave some also to her husband, and he ate.

7 A tunci li s-au deschis ochii, şi-au dat seama că sunt goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut învelitori cu ele.

Then the eyes of them both were opened, and they knew that they were naked; and they sewed fig leaves together and made themselves apronlike girdles.

8 E i au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin grădină în adierea amurgului şi s-au ascuns de Domnul Dumnezeu printre pomii din grădină.

And they heard the sound of the Lord God walking in the garden in the cool of the day, and Adam and his wife hid themselves from the presence of the Lord God among the trees of the garden.

9 D ar Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a zis: – Unde eşti?

But the Lord God called to Adam and said to him, Where are you?

10 – Am auzit glasul Tău în grădină, a răspuns el, dar mi-a fost teamă pentru că eram gol; de aceea m-am ascuns.

He said, I heard the sound of You in the garden, and I was afraid because I was naked; and I hid myself.

11 D umnezeu l-a întrebat: – Cine ţi-a spus că eşti gol? Ai mâncat cumva din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?

And He said, Who told you that you were naked? Have you eaten of the tree of which I commanded you that you should not eat?

12 – Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine mi-a dat din pom şi am mâncat, a răspuns Adam.

And the man said, The woman whom You gave to be with me—she gave me from the tree, and I ate.

13 A tunci Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: – Ce ai făcut? – Şarpele m-a înşelat şi am mâncat, a răspuns femeia.

And the Lord God said to the woman, What is this you have done? And the woman said, The serpent beguiled (cheated, outwitted, and deceived) me, and I ate.

14 D omnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate animalele sălbatice; pe pântece te vei târî şi vei mânca ţărână toată viaţa.

And the Lord God said to the serpent, Because you have done this, you are cursed above all animals and above every living thing of the field; upon your belly you shall go, and you shall eat dust all the days of your life.

15 V oi pune duşmănie între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; Sămânţa ei îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei zdrobi călcâiul.“

And I will put enmity between you and the woman, and between your offspring and her Offspring; He will bruise and tread your head underfoot, and you will lie in wait and bruise His heel.

16 F emeii i-a zis: „Îţi voi mări mult durerile naşterii; în durere vei naşte copii. Dorinţa ta va fi pentru soţul tău, iar el va stăpâni peste tine. “

To the woman He said, I will greatly multiply your grief and your suffering in pregnancy and the pangs of childbearing; with spasms of distress you will bring forth children. Yet your desire and craving will be for your husband, and he will rule over you.

17 I ar lui Adam i-a zis: „Pentru că ai ascultat de soţia ta şi ai mâncat din pomul din care-ţi poruncisem să nu mănânci, blestemat este pământul din cauza ta; cu trudă îţi vei lua hrana din el toată viaţa ta.

And to Adam He said, Because you have listened and given heed to the voice of your wife and have eaten of the tree of which I commanded you, saying, You shall not eat of it, the ground is under a curse because of you; in sorrow and toil shall you eat of it all the days of your life.

18 S pini şi mărăcini îţi va da, iar tu vei mânca din plantele câmpului.

Thorns also and thistles shall it bring forth for you, and you shall eat the plants of the field.

19 C u sudoarea frunţii tale îţi vei mânca pâinea, până când te vei întoarce în pământ, pentru că din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.“

In the sweat of your face shall you eat bread until you return to the ground, for out of it you were taken; for dust you are and to dust you shall return.

20 A dam a numit-o Eva pe soţia sa, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.

The man called his wife’s name Eve, because she was the mother of all the living.

21 D omnul Dumnezeu a făcut haine de piele pentru Adam şi pentru soţia sa şi i-a îmbrăcat.

For Adam also and for his wife the Lord God made long coats (tunics) of skins and clothed them.

22 A tunci Domnul Dumnezeu a zis: „Omul a ajuns ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul; acum el şi-ar putea întinde mâna să ia şi din pomul vieţii ca să mănânce şi va trăi veşnic.“

And the Lord God said, Behold, the man has become like one of Us, to know good and evil and blessing and calamity; and now, lest he put forth his hand and take also from the tree of life and eat, and live forever—

23 D e aceea Domnul Dumnezeu l-a alungat pe om afară din grădina Eden, ca să muncească pământul din care a fost luat.

Therefore the Lord God sent him forth from the Garden of Eden to till the ground from which he was taken.

24 D upă ce l-a alungat pe om, a pus la răsăritul grădinii Eden nişte heruvimi şi o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.

So drove out the man; and He placed at the east of the Garden of Eden the cherubim and a flaming sword which turned every way, to keep and guard the way to the tree of life.