1 Ş arpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i-a spus femeii: – A zis oare Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din orice pom din grădină.“?

¶ Now the serpent was more astute than all the animals of the field which the LORD God had made. And he said unto the woman, Has God indeed said, Ye shall not eat of every tree of the garden?

2 – Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, i-a răspuns femeia şarpelui,

And the woman answered unto the serpent, We may eat of the fruit of the trees of the garden;

3 d ar Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din rodul pomului care este în mijlocul grădinii; nici să nu-l atingeţi, pentru că veţi muri negreşit!“

but of the fruit of the tree which is in the midst of the garden, God has said, Ye shall not eat of it; neither shall ye touch it, lest ye die.

4 D ar şarpele i-a zis femeii: – Nu veţi muri nicidecum!

Then the serpent said unto the woman, Ye shall not surely die:

5 D impotrivă, Dumnezeu ştie că, atunci când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.

For God knows that in the day ye eat of it then your eyes shall be opened, and ye shall be as gods, knowing good and evil.

6 C ând a văzut că rodul pomului era bun de mâncat, plăcut la înfăţişare şi de dorit să facă pe cineva înţelept, femeia a luat din rodul lui şi a mâncat; i-a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el.

¶ And when the woman saw that the tree was good for food, and that it was desirable to the eyes, and a tree of covetousness to understand, she took of its fruit and ate and gave also unto her husband with her; and he ate.

7 A tunci li s-au deschis ochii, şi-au dat seama că sunt goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut învelitori cu ele.

And the eyes of them both were opened, and they knew that they were naked; so they sewed fig leaves together and made themselves girdles.

8 E i au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin grădină în adierea amurgului şi s-au ascuns de Domnul Dumnezeu printre pomii din grădină.

And they heard the voice of the LORD God walking in the garden in the cool of the day, and the man and his wife hid themselves from the presence of the LORD God among the trees of the garden.

9 D ar Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a zis: – Unde eşti?

¶ And the LORD God called unto the man and said unto him, Where art thou?

10 – Am auzit glasul Tău în grădină, a răspuns el, dar mi-a fost teamă pentru că eram gol; de aceea m-am ascuns.

And he replied, I heard thy voice in the garden, and I was afraid because I was naked; and I hid myself.

11 D umnezeu l-a întrebat: – Cine ţi-a spus că eşti gol? Ai mâncat cumva din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?

¶ And he said, Who told thee that thou wast naked? Hast thou eaten of the tree, of which I commanded thee not to eat?

12 – Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine mi-a dat din pom şi am mâncat, a răspuns Adam.

And the man said, The woman whom thou gavest to be with me, she gave me of the tree, and I ate.

13 A tunci Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: – Ce ai făcut? – Şarpele m-a înşelat şi am mâncat, a răspuns femeia.

Then the LORD God said unto the woman, What is this that thou hast done? And the woman said, The serpent beguiled me, and I ate.

14 D omnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate animalele sălbatice; pe pântece te vei târî şi vei mânca ţărână toată viaţa.

¶ And the LORD God said unto the serpent, Because thou hast done this, thou art cursed above all beasts and above every animal of the field; upon thy belly shalt thou go, and dust shalt thou eat all the days of thy life;

15 V oi pune duşmănie între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; Sămânţa ei îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei zdrobi călcâiul.“

and I will put enmity between thee and the woman and between thy seed and her seed; that seed shall bruise thy head, and thou shalt bruise his heel.

16 F emeii i-a zis: „Îţi voi mări mult durerile naşterii; în durere vei naşte copii. Dorinţa ta va fi pentru soţul tău, iar el va stăpâni peste tine. “

¶ Unto the woman he said, I will greatly multiply thy sorrow and thy conception; in sorrow thou shalt bring forth sons; and thy desire shall be to thy husband, and he shall rule over thee.

17 I ar lui Adam i-a zis: „Pentru că ai ascultat de soţia ta şi ai mâncat din pomul din care-ţi poruncisem să nu mănânci, blestemat este pământul din cauza ta; cu trudă îţi vei lua hrana din el toată viaţa ta.

¶ And unto Adam he said, Because thou hast hearkened unto the voice of thy wife and hast eaten of the tree of which I commanded thee, saying, Thou shalt not eat of it, cursed shall be the ground for thy sake; in sorrow shalt thou eat of it all the days of thy life;

18 S pini şi mărăcini îţi va da, iar tu vei mânca din plantele câmpului.

thorns also and thistles shall it bring forth to thee; and thou shalt eat the grass of the field;

19 C u sudoarea frunţii tale îţi vei mânca pâinea, până când te vei întoarce în pământ, pentru că din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.“

in the sweat of thy face shalt thou eat bread until thou return unto the ground; for out of it wast thou taken, for dust thou art, and unto dust shalt thou return.

20 A dam a numit-o Eva pe soţia sa, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.

¶ And the man called his wife’s name Eve because she was the mother of all living.

21 D omnul Dumnezeu a făcut haine de piele pentru Adam şi pentru soţia sa şi i-a îmbrăcat.

¶ Then the LORD God made coats of skins for Adam and his wife and clothed them.

22 A tunci Domnul Dumnezeu a zis: „Omul a ajuns ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul; acum el şi-ar putea întinde mâna să ia şi din pomul vieţii ca să mănânce şi va trăi veşnic.“

¶ And the LORD God said, Behold, the man is become as one of us, knowing good and evil; and now, lest he put forth his hand and take also of the tree of life and eat and live for ever,

23 D e aceea Domnul Dumnezeu l-a alungat pe om afară din grădina Eden, ca să muncească pământul din care a fost luat.

therefore the LORD God sent him forth from the garden of Eden to till the ground from which he was taken.

24 D upă ce l-a alungat pe om, a pus la răsăritul grădinii Eden nişte heruvimi şi o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.

So he drove out the man; and he placed at the east of the garden of Eden Cherubim and a flaming sword which turned every way to keep the way of the tree of life.