1 A poi ne-am întors şi am mers în pustie, pe drumul către Marea Roşie, după porunca Domnului. Am înconjurat multe zile muntele Seir.
¶ Then we turned and took our journey into the wilderness by the way of the Red sea, as the LORD had said unto me; and we went around Mount Seir many days
2 D omnul mi-a zis:
until the LORD spoke unto me, saying,
3 « Ajunge cât aţi înconjurat muntele acesta! Întoarceţi-vă spre nord!
Ye have gone around this mountain long enough; return unto the Aquilon.
4 P orunceşte poporului următorul lucru: ‘Acum veţi traversa teritoriul fraţilor voştri, urmaşii lui Edom, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar voi să vă păziţi bine.
And command thou the people, saying, Ye are to pass through the border of your brethren, the sons of Esau, who dwell in Seir; and they shall be afraid of you; take care unto yourselves, therefore;
5 N u-i provocaţi la luptă, fiindcă nu vă voi da nimic din ţara lor, nici măcar o palmă de pământ. Muntele Seir i l-am dat în stăpânire lui Esau.
do not seek a fight with them; for I will not give you of their land, no, not so much as a foot breadth because I have given Mount Seir unto Esau for an inheritance.
6 S ă cumpăraţi de la ei pe preţ de argint hrană, ca să aveţi ce mânca şi să cumpăraţi de la ei pe preţ de argint apă, ca să aveţi ce bea,
Ye shall buy food from them for money that ye may eat, and ye shall also buy water from them for money that ye may drink.
7 c ăci Domnul, Dumnezeul vostru, a binecuvântat toată lucrarea mâinilor voastre. El cunoaşte călătoria voastră prin pustia cea mare; în timpul acestor patruzeci de ani Domnul, Dumnezeul vostru, a fost cu voi şi nu aţi dus lipsă de nimic’.»
For the LORD thy God has blessed thee in all the works of thy hand; he knows thy walking through this great wilderness; these forty years the LORD thy God has been with thee; thou hast lacked nothing.
8 Ş i astfel am trecut pe lângă fraţii noştri, urmaşii lui Esau, care locuiau în Seir, departe de drumul spre Araba, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi ne-am întors şi am luat-o pe drumul care traversează pustia Moabului.
¶ And when we passed by our brethren, the sons of Esau, who dwelt in Seir, through the way of the plain from Elath and from Eziongaber, we turned and passed by the way of the wilderness of Moab.
9 D omnul mi-a zis: «Să nu-i asediaţi pe moabiţi şi să nu-i provocaţi la luptă, fiindcă nu vă voi da nimic din ţara lor; cetatea Ar am dat-o în stăpânirea urmaşilor lui Lot.»
And the LORD said unto me, Distress not the Moabites, neither contend with them in battle; for I will not give thee of their land for a possession because I have given Ar unto the sons of Lot for an inheritance.
10 ( În trecut aici locuiau emiţii, un popor puternic, numeros şi de statură înaltă asemenea anachiţilor.
(The Emims dwelt therein in times past, a people great, and many and tall as the Anakims,
11 E i erau consideraţi refaiţi ca şi anachiţii, dar moabiţii îi numeau emiţi.
which also were accounted giants as the Anakims; but the Moabites call them Emims.
12 Î n Seir au locuit în trecut şi horiţii, însă urmaşii lui Esau i-au ocupat, i-au nimicit şi au locuit în locul lor, la fel cum a făcut Israel în ţara pe care Domnul i-a dat-o ca moştenire.)
The Horims also dwelt in Seir before time, but the sons of Esau inherited from them, and they destroyed them from before them and dwelt in their stead as Israel did in the land of his possession, which the LORD gave unto them.)
13 « Acum ridicaţi-vă şi traversaţi uedul Zared!» Şi noi am traversat uedul Zared.
Now rise up, said I, and pass the brook Zered. And we went over the brook Zered.
14 P erioada de când am plecat din Kadeş-Barnea şi până la traversarea uedului Zared a fost de treizeci şi opt de ani, timp în care toată generaţia de luptători a pierit din mijlocul taberei, aşa cum jurase Domnul.
And the days in which we came from Kadeshbarnea until we were come over the brook Zered, was thirty-eight years until all the generation of the men of war were wasted out from among the camp, as the LORD swore unto them.
15 Î ntr-adevăr mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit.
For indeed the hand of the LORD was against them, to destroy them from among the camp until they were consumed.
16 D upă ce au murit toţi luptătorii din mijlocul poporului,
So it came to pass, when all the men of war were consumed and dead from among the people
17 D omnul mi-a vorbit:
that the LORD spoke unto me, saying,
18 « Astăzi vei trece hotarul Moabului pe la Ar.
Thou art to pass the border of Moab today unto Ar,
19 C ând te vei apropia de amoniţi, să nu-i asediezi şi să nu-i provoci la luptă, fiindcă nu-ţi voi da nimic din ţara lor, pentru că am dat-o în stăpânirea urmaşilor lui Lot.»
and when thou comest near over against the sons of Ammon, do not distress them nor meddle with them, for I will not give thee of the land of the sons of Ammon any possession because I have given it unto the sons of Lot for an inheritance.
20 ( Şi această ţară era considerată ca fiind a refaiţilor, deoarece ei au locuit-o în trecut; amoniţii îi numeau zamzumimi.
(That also was accounted a land of giants; giants dwelt therein in another time, and the Ammonites called them Zamzummims,
21 E i erau un popor puternic, numeros şi de statură înaltă asemenea anachiţilor. Domnul i-a nimicit dinaintea amoniţilor care i-au ocupat şi au locuit în locul lor.
a people great and many and tall as the Anakims; whom the LORD destroyed before the Ammonites; and they inherited from them and dwelt in their stead,
22 L a fel a făcut şi pentru urmaşii lui Esau, care locuiau în Seir, când i-a nimicit pe horiţi dinaintea lor. Ei i-au ocupat şi au locuit în acel loc până în ziua de azi.
as he did to the sons of Esau who dwelt in Seir when he destroyed the Horims from before them; and they inherited from them and dwelt in their stead even unto this day.
23 T ot aşa s-a întâmplat şi cu aviţii care locuiau în satele dimprejurul Gazei. Caftoriţii, veniţi din Caftor, i-au distrus şi au locuit în locul lor.) Înfrângerea lui Sihon, regele Heşbonului
And the Avims who dwelt in Hazerim, even unto Gaza, the Caphtorims, who came forth out of Caphtor, destroyed them and dwelt in their stead.)
24 « Ridică-te şi traversează uedul Arnon, pentru că l-am dat în mâinile tale pe Sihon amoritul, regele Heşbonului, împreună cu ţara lui. Începe cucerirea şi provoacă-l la luptă.
¶ Rise ye up, take your journey, and pass the river Arnon; behold, I have given into thine hand Sihon, the Amorite king of Heshbon, and his land; begin, take possession and contend with him in battle.
25 D e azi încolo voi băga groaza şi frica de tine în toate popoarele de sub cer. Când vor auzi veşti despre tine, vor începe să tremure şi se vor îngrozi.»
This day I will begin to put the dread of thee and the fear of thee upon the peoples that are under the whole heaven, who shall hear the report of thee, and shall tremble and be in anguish because of thee.
26 D in pustia Chedemot am trimis soli lui Sihon, regele Heşbonului, cu gând de pace, ca să-i spun:
And I sent ambassadors out of the wilderness of Kedemoth unto Sihon, king of Heshbon, with words of peace, saying,
27 « Lasă-mă să trec prin ţara ta! Voi merge numai pe drum şi nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga.
Let me pass through thy land; I will go along by the high way; I will neither turn unto the right hand nor to the left.
28 S ă-mi vinzi pe preţ de argint doar hrană, ca să am ce mânca şi apă, ca să am ce bea. Lasă-mă doar s-o traversez mergând pe jos –
Thou shalt sell me food for money, that I may eat, and give me water for money, that I may drink; I will only pass through on my feet
29 a şa cum m-au lăsat urmaşii lui Esau, care locuiesc în Seir şi moabiţii care locuiesc în Ar – până când voi traversa Iordanul în ţara pe care Domnul, Dumnezeul nostru, ne-o dă.»
(as the sons of Esau, who dwell in Seir, and the Moabites, who dwell in Ar, did unto me) until I shall pass the Jordan into the land which the LORD our God gives us.
30 D ar Sihon, regele Heşbonului, nu ne-a lăsat să trecem, pentru că Domnul, Dumnezeul tău, i-a făcut duhul neînduplecat şi i-a împietrit inima ca să-l dea în mâinile tale, după cum vezi astăzi.
But Sihon, king of Heshbon, would not let us pass by him, for the LORD thy God had hardened his spirit and made his heart obstinate that he might deliver him into thy hand as until this day.
31 D omnul mi-a zis: «Iată că am început să ţi-l dau pe Sihon împreună cu ţara lui; ia în stăpânire teritoriul lui.»
And the LORD said unto me, Behold, I have begun to give Sihon and his land before thee; begin, take possession that thou may inherit his land.
32 C ând Sihon împreună cu toţi oamenii săi a ieşit la luptă împotriva noastră la Iahaţ,
Then Sihon came out against us, he and all his people, to fight at Jahaz.
33 D omnul, Dumnezeul nostru, l-a dat în mâinile noastre; noi l-am lovit de moarte atât pe el, cât şi pe fiii lui şi pe întregul lui popor.
But the LORD our God delivered him before us; and we smote him and his sons and all his people.
34 L e-am cucerit atunci toate cetăţile şi am distrus tot ce era în ele – bărbaţi, femei şi copii. N-am lăsat nici un supravieţuitor.
And we took all his cities at that time and utterly destroyed all the cities, the men and the women and the little ones; we left none to remain.
35 N umai animalele şi bunurile din cetăţi le-am luat ca pradă pentru noi.
We took only the beasts for a prey unto ourselves and the spoil of the cities which we took.
36 D e la Aroer, care este pe malul uedului Arnon şi de la cetatea care se află în defileu, până la Ghilad n-a existat nici o cetate prea puternică pentru noi. Domnul, Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate.
From Aroer, which is by the brink of the river of Arnon, and from the city that is by the river even unto Gilead, there was not one city escaped us; the LORD our God delivered all of them before us.
37 Î nsă de ţara amoniţilor, de malurile uedului Iabok şi de cetăţile din regiunea muntoasă nu v-aţi atins, aşa cum a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.
Only unto the land of the sons of Ammon thou camest not, nor unto any place of the river Jabbok, nor unto the cities in the mountains, nor unto any place that the LORD our God forbade us.