1 A cum, ascultă, Israele, poruncile şi hotărârile pe care vă învăţ. Împliniţi-le ca să trăiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, v-a dat-o.

¶ Now, therefore, hear, O Israel, the statutes and the rights which I teach you, for in doing them ye shall live and go in and inherit the land which the LORD God of your fathers gives you.

2 S ă nu adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu şi să nu desfinţaţi nimic dintre ele. Dimpotrivă să păziţi legile Domnului, Dumnezeul vostru, aşa cum vi le dau eu.

Ye shall not add unto the word which I command you, neither shall ye diminish anything from it, that ye may keep the commandments of the LORD your God which I command you.

3 A ţi fost martori la ceea ce Domnul a făcut din cauza lui Baal-Peor. El a nimicit din mijlocul vostru toţi bărbaţii care l-au urmat pe Baal-Peor,

Your eyes have seen what the LORD did because of Baalpeor; for all the men that followed Baalpeor, the LORD thy God has destroyed them from among you.

4 î nsă voi, cei care aţi stat alipiţi de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteţi toţi vii astăzi.

But ye that did cleave unto the LORD your God are alive, every one of you this day.

5 I ată că v-am învăţat poruncile şi hotărârile aşa cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca astfel să le puteţi împlini în ţara în care veţi intra s-o luaţi în stăpânire.

Behold, I have taught you statutes and rights, even as the LORD my God commanded me, that ye should do thus in the midst of the land where ye are about to enter in to possess it.

6 S ă le păziţi şi să le împliniţi, fiindcă aceasta va fi înţelepciunea şi discernământul vostru înaintea popoarelor; ele vor auzi despre toate aceste porunci şi vor zice: «Într-adevăr poporul acesta este înţelept şi neamul acesta mare are discernământ!»

Keep them, therefore, and do them, for this is your wisdom and your understanding in the sight of the peoples, who shall hear all these statutes and say, Surely this great nation is a wise and understanding people.

7 C ăci care neam este aşa de mare, încât să-şi aibă zeii atât de aproape, cum Îl avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?

For what nation is there so great who has God so nigh unto them, as the LORD our God is in all things that we call upon him for?

8 Ş i care este neamul acela aşa de mare, încât să fi avut porunci şi hotărâri tot atât de drepte ca şi legea aceasta, pe care eu v-o prezint astăzi?

And what nation is there so great that has statutes and rights so just as all this law, which I set before you this day?

9 N umai ia seama la tine şi veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău ca să nu uiţi lucrurile pe care le-ai văzut cu ochii tăi şi ca ele să nu se depărteze de inima ta în toate zilele vieţii tale. Fă cunoscute aceste lucruri copiilor tăi şi nepoţilor tăi.

Therefore, take heed to thyself and keep thy soul diligently lest thou forget the things which thine eyes have seen and lest they depart from thy heart all the days of thy life, but teach them to thy sons and thy sons’ sons.

10 A du-ţi aminte de ziua în care ai stat în prezenţa Domnului, Dumnezeul tău, la Horeb, atunci când Domnul mi-a zis: «Strânge poporul la Mine ca să asculte cuvintele Mele şi să înveţe astfel, atât ei, cât şi copiii lor, să se teamă de Mine în toate zilele pe care le vor trăi pe pământ.»

The day that thou didst stand before the LORD thy God in Horeb, when the LORD said unto me, Gather the people together unto me, and I will make them hear my words that they may learn to fear me all the days that they shall live upon the earth and that they may teach their sons.

11 V oi v-aţi apropiat şi aţi stat în vecinătatea muntelui. Muntele ardea cu flăcări ce se înălţau până în inima cerurilor. Era întuneric, nori şi negură.

And ye came near and stood under the mountain, and the mountain burned with fire unto the midst of the heavens, with darkness, clouds, and thick darkness.

12 D omnul v-a vorbit din mijlocul focului. Voi aţi auzit sunetul cuvintelor Sale, dar nu aţi văzut nici o înfăţişare, ci aţi auzit doar o voce.

And the LORD spoke unto you out of the midst of the fire; ye heard the voice of the words, but saw no likeness; only ye heard a voice.

13 E l v-a vestit legământul Său, Cele Zece Porunci, pe care v-a poruncit să le urmaţi şi pe care le-a scris pe două table de piatră.

And he declared unto you his covenant, which he commanded you to perform, the ten words; and he wrote them upon two tables of stone.

14 Î n vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă învăţ poruncile şi hotărârile pe care trebuie să le împliniţi în ţara pe care o veţi stăpâni, după ce veţi traversa Iordanul. Idolatria este interzisă

And the LORD commanded me at that time to teach you the statutes and rights that ye might do them in the land which ye are about to enter to possess.

15 Î n ziua când Domnul, Dumnezeul vostru, v-a vorbit la Horeb, din mijlocul focului, nu aţi văzut nici o înfăţişare; de aceea vegheaţi cu luare-aminte asupra sufletelor voastre,

Diligently guard, therefore, your souls, for ye saw no manner of likeness on the day that the LORD spoke unto you in Horeb out of the midst of the fire,

16 c a nu cumva să vă pervertiţi şi să vă faceţi vreun chip cioplit, reprezentând un idol sau chipul unui bărbat sau al unei femei

lest ye corrupt yourselves and make yourselves a graven image, the similitude of any figure, the likeness of male or female,

17 s au înfăţişarea unui animal de pe pământ sau a unei păsări care zboară prin aer

the likeness of any beast that is on the earth, the likeness of any winged fowl that flies in the air,

18 s au chipul vreunei creaturi care mişună pe pământ sau al vreunui peşte care trăieşte în ape.

the likeness of any animal that moves on the ground, the likeness of any fish that is in the waters beneath the earth,

19 I ar atunci când veţi privi spre cer şi veţi vedea soarele, luna şi stelele, întreaga oştire a cerului, să nu vă lăsaţi îndemnaţi să vă închinaţi înaintea lor şi să le slujiţi, căci acestea sunt lucruri care au fost împărţite de Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor de sub cer.

And lest thou lift up thine eyes unto heaven, and when thou seest the sun and the moon and the stars, even all the host of heaven, and should be driven to worship them and serve them because the LORD thy God has conceded them unto all the peoples under all the heavens.

20 P e voi însă Domnul v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiţi poporul moştenirii Lui, cum sunteţi astăzi.

But the LORD has taken you and brought you forth out of the iron furnace, even out of Egypt, to be unto him the people of his inheritance, as ye are this day.

21 D omnul s-a mâniat pe mine din cauza voastră şi a jurat că nu voi traversa Iordanul şi nu voi intra în ţara cea bună pe care El are să v-o dea ca moştenire.

Furthermore, the LORD was angry with me for your sakes and swore that I should not go over Jordan and that I should not go in unto that good land, which the LORD thy God gives thee for an inheritance.

22 D eci eu voi muri în ţara aceasta şi nu voi traversa Iordanul, dar voi îl veţi traversa şi veţi lua în stăpânire ţara aceea bună.

Therefore, I must die in this land and will not pass the Jordan, but ye shall pass and inherit that good land.

23 A şadar, vegheaţi asupra voastră şi nu uitaţi legământul Domnului, Dumnezeul vostru, pe care l-a încheiat cu voi. Să nu vă faceţi vreun idol sau orice alt fel de chip pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a interzis să-l faceţi.

Keep yourselves, do not forget the covenant of the LORD your God, which he established with you, and make yourselves a graven image or the likeness of any thing, which the LORD thy God has forbidden thee.

24 C ăci Domnul, Dumnezeul vostru, este un foc mistuitor şi un Dumnezeu gelos.

For the LORD thy God is a consuming fire, even a jealous God.

25 C ând veţi avea copii şi nepoţi şi veţi locui de mult timp în ţară, dacă vă veţi perverti şi vă veţi face vreun idol sau orice alt fel de chip, dacă veţi face ce este rău în ochii Domnului, Dumnezeul vostru, ca să-L mâniaţi,

When thou shalt beget children and grandchildren and ye shall have remained long in the land and shall corrupt yourselves and make a graven image or the likeness of any thing and shall do evil in the sight of the LORD thy God, to provoke him to anger,

26 c hem astăzi cerul şi pământul ca martori împotriva voastră, că veţi fi nimiciţi repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire după ce veţi traversa Iordanul. Nu veţi trăi multe zile, ci veţi fi nimiciţi.

I put heaven and earth as witnesses today that ye shall soon utterly perish from off the land unto which ye pass the Jordan to inherit it; ye shall not prolong your days upon it without being utterly destroyed.

27 E l vă va împrăştia printre popoare şi nu veţi rămâne decât un mic număr de oameni acolo, între neamurile la care Domnul vă va conduce.

And the LORD shall scatter you among the peoples, and ye shall be left few in number among the Gentiles, unto whom the LORD shall take you.

28 A colo veţi sluji unor zei făcuţi de mâna omului, din lemn şi din piatră, care nu pot nici să vadă, nici să mănânce, nici să audă şi nici să miroasă.

And there ye shall serve gods, the work of men’s hands, wood and stone, which neither see, nor hear, nor eat, nor smell.

29 D ar dacă de acolo Îl veţi căuta pe Domnul, Dumnezeul vostru, Îl veţi găsi, dacă Îl veţi căuta din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.

But if from there, thou shalt seek the LORD thy God, thou shalt find him if thou seek him with all thy heart and with all thy soul.

30 Î n strâmtorarea voastră, după ce vi se vor fi întâmplat toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, vă veţi întoarce la Domnul, Dumnezeul vostru, şi-I veţi asculta glasul.

When thou art in trouble and all these things are come upon thee, if in the latter days thou shalt turn to the LORD thy God and shalt hear his voice

31 C ăci Domnul, Dumnezeul vostru, este un Dumnezeu îndurător, Care nu vă va părăsi şi nu vă va distruge. El nu va uita legământul pe care l-a încheiat, prin jurământ, cu strămoşii voştri. Nimeni nu este ca Domnul

(for the LORD thy God is a merciful God), he will not forsake thee, neither destroy thee, nor forget the covenant of thy fathers which he swore unto them.

32 Î ntrebaţi despre vremurile străvechi, care au fost înainte de zilele voastre, începând cu ziua în care Dumnezeu l-a creat pe om pe pământ şi cercetaţi cerul de la un capăt la celălalt. S-a întâmplat vreodată un lucru atât de mare ca acesta sau s-a auzit vreodată aşa ceva?

Ask, therefore, now of the days that are past, which were before thee, since the day that God created man upon the earth and ask from the one side of heaven unto the other whether there has been any such thing as this great thing is, or has any other been heard like it?

33 A existat vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu, vorbindu-i din mijlocul focului, cum l-aţi auzit voi şi să fi rămas în viaţă?

Have a people ever heard the voice of God speaking out of the midst of the fire, as thou hast heard, and lived?

34 A existat vreodată vreun dumnezeu care să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, prin semne şi minuni, prin război, cu mână puternică, cu braţ întins şi cu mare teroare, aşa cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt, înaintea ochilor voştri?

Or has God assayed to go and take him a nation from the midst of another nation, by trials, by signs and by wonders and by war and by a mighty hand and by a stretched out arm and by great terrors, according to all that the LORD your God did for you in Egypt before your eyes?

35 Ţ ie ţi-au fost arătate aceste lucruri ca să ştii că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul în afară de El.

Unto thee it was shown that thou mightest know that the LORD he is God; there is no one else other than he.

36 D in cer te-a făcut să auzi vocea Lui, ca să te disciplineze. Pe pământ ţi-a arătat focul Lui cel mare, iar tu ai ascultat cuvintele Lui din mijlocul focului.

Out of the heavens he made thee to hear his voice that he might instruct thee, and upon earth he showed thee his great fire, and thou hast heard his words out of the midst of the fire.

37 E l i-a iubit pe strămoşii tăi şi de aceea a ales sămânţa lor după ei. Apoi te-a scos din Egipt prin prezenţa şi puterea Lui cea mare.

And because he loved thy fathers, therefore, he chose their seed after them and brought thee out in his sight with his mighty power out of Egypt,

38 A izgonit dinaintea ta neamuri mari şi puternice ca să intri în ţara pe care ţi-a dat-o ca moştenire, după cum vezi astăzi.

to drive out Gentiles from before thee greater and mightier than thou art, to bring thee in, to give thee their land for an inheritance, as it is this day.

39 S ă ştii astăzi şi să-ţi pui la inimă faptul că Domnul este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi că nu este altul în afară de El.

Know therefore this day and consider it in thine heart that the LORD is the only God in heaven above and upon the earth beneath; there is no other.

40 P ăzeşte deci poruncile şi legile Lui, pe care eu ţi le dau astăzi, ca să-ţi meargă bine atât ţie, cât şi urmaşilor tăi şi astfel să trăieşti multe zile în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă pentru totdeauna.“ Cetăţi de scăpare

Thou shalt keep, therefore, his statutes and his commandments which I command thee this day that it may go well with thee and with thy sons after thee and that thou may prolong thy days upon the land which the LORD thy God gives thee, for ever.

41 A tunci Moise a ales trei cetăţi la răsărit de Iordan,

¶ Then Moses separated three cities on this side of the Jordan toward the sunrising

42 c a să slujească de refugiu ucigaşului care l-a omorât fără voie pe semenul său, fără să-l fi urât mai dinainte. El va putea să se refugieze într-una din aceste cetăţi pentru a-şi salva viaţa.

that the manslayer might flee there, who should kill his neighbour unawares and hated him not in times past and that fleeing unto one of these cities he might live:

43 A ceste cetăţi erau: Beţer, în regiunea de podiş a rubeniţilor; Ramot, în Ghiladul gadiţilor şi Golan, în Başanul manasiţilor. Recapitularea Legii de la Horeb şi a Decalogului

Namely, Bezer in the wilderness, in the plain country, of the Reubenites, and Ramoth in Gilead, of the Gadites, and Golan in Bashan, of the Manassites.

44 I ată care este Legea pe care i-a dat-o Moise lui Israel.

And this is the law which Moses set before the sons of Israel.

45 A cestea sunt mărturiile, poruncile şi hotărârile pe care Moise le-a dat israeliţilor după ce au ieşit din Egipt,

These are the testimonies and the statutes and the rights, which Moses spoke unto the sons of Israel after they came forth out of Egypt,

46 d incolo de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia în Heşbon şi a fost învins de Moise şi de Israel după ieşirea lor din Egipt.

on this side of the Jordan, in the valley over against Bethpeor, in the land of Sihon, king of the Amorites, who dwelt at Heshbon, whom Moses and the sons of Israel smote after they were come forth out of Egypt;

47 E i au luat în stăpânire ţara lui şi ţara lui Og, regele Başanului, cei doi regi amoriţi, care erau la răsărit de Iordan.

and they possessed his land and the land of Og, king of Bashan, two kings of the Amorites, who were on this side of the Jordan toward the sunrising.

48 Ţ ara lor se întindea de la Aroer, care este pe malul uedului Arnon, până la muntele Sirion (acesta este Hermonul)

From Aroer, which is by the bank of the river Arnon, even unto Mount Sion, which is Hermon,

49 ş i cuprindea toată Araba de la răsărit de Iordan până la Marea Arabei, lângă poalele muntelui Pisga.

and all the plain on this side of the Jordan eastward, even unto the sea of the plain, under the springs of Pisgah.