1 A du-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-te şi vezi ruşinea noastră!

¶ Remember, O LORD, what is come upon us; look, and behold our reproach.

2 M oştenirea noastră s-a dus la necunoscuţi, iar casele noastre – la străini.

Our inheritance is turned to strangers, our houses to aliens.

3 A m ajuns orfani de tată, iar mamele noastre sunt ca nişte văduve.

We are orphans without father; our mothers are as widows.

4 A pa noastră o bem pe bani, iar lemnele noastre trebuie să le cumpărăm.

We have drunk our water for money; our wood is sold unto us.

5 P rigonitorii noştri sunt pe urmele noastre. Suntem obosiţi, dar nu suntem lăsaţi să ne odihnim.

Our necks are under persecution; we are become tired and have no rest.

6 N e-am aliat cu Egiptul şi cu Asiria, ca să ne săturăm cu pâine.

We have given the hand to the Egyptians and to the Assyrians to be satisfied with bread.

7 P ărinţii noştri au păcătuit şi nu mai sunt, iar noi purtăm pedeapsa lor.

Our fathers have sinned and are dead; and we have borne their chastisements.

8 S clavii stăpânesc peste noi şi nimeni nu ne eliberează din mâna lor.

Slaves have ruled over us: there was no one to deliver us out of their hand.

9 N e câştigăm pâinea riscându-ne viaţa din cauza sabiei din pustie.

We got our bread with the peril of our lives because of the sword of the wilderness.

10 N e arde pielea ca un cuptor de febra pricinuită de foame.

Our skin became black like an oven because of the terrible famine.

11 A u necinstit pe femei în Sion, pe fecioare – în cetăţile lui Iuda.

They ravished the women in Zion and the virgins in the cities of Judah.

12 P rinţii au fost spânzuraţi de mâinile lor, iar bătrânilor nu li s-a dat cinste.

Princes were hanged up by their hand; the countenance of the elders was not honoured.

13 T inerii trudesc la piatra de moară, iar copiii cad sub poverile de lemne.

They took the young men to grind, and the children fell under the wood.

14 B ătrânii nu mai vin la poarta cetăţii, iar tinerii au încetat să mai cânte.

The elders have ceased from the gate, the young men from their music.

15 S -a dus bucuria din inimile noastre, iar dansul nostru s-a prefăcut în jale.

The joy of our heart is ceased; our dance is turned into mourning.

16 A căzut coroana de pe capul nostru. Vai de noi, căci am păcătuit!

The crown is fallen from our head; woe now unto us, for we have sinned!

17 I ată de ce ne leşină inima, iată de ce ni s-au întunecat ochii:

¶ For this our heart is saddened; for these things our eyes are become dim.

18 m untele Sion a ajuns pustiit şi pe el se plimbă şacalii.

Because of the mountain of Zion, which is desolate, the foxes walk upon it.

19 D oamne, Tu împărăţeşti veşnic. Tronul Tău dăinuie din generaţie în generaţie.

Thou, O LORD, shall remain for ever; thy throne from generation to generation.

20 D e ce să ne uiţi pentru totdeauna? De ce să ne părăseşti pentru mult timp?

Why should thou forget us for ever and forsake us for such a long time?

21 Î ntoarce-ne la Tine, Doamne, ca astfel să ne întoarcem! Dă-ne iarăşi zile ca cele din trecut!

Turn us unto thee, O LORD, and we shall be turned; renew our days as at the beginning.

22 S ă ne fi respins Tu oare de tot şi să te fi mâniat Tu pe noi peste măsură?!

For in stepping back thou hast rejected us; thou hast become very angry against us.