1 Ş tii tu când nasc caprele de munte? Vezi tu când zămislesc cerboaicele?

¶ Knowest thou the time when the mountain goats bring forth? Hast thou observed when the hinds calve?

2 N umeri tu lunile în care sunt însărcinate, ştii tu vremea când trebuie să nască?

Canst thou number the months that they fulfil, and knowest thou the time when they bring forth?

3 E le se pleacă şi-şi fată puii şi durerile lor se sfârşesc.

How they crouch down, they bring forth their young ones, and dismiss their pain.

4 P uii lor se întăresc şi cresc în sălbăticie; se duc şi nu se mai întorc la ele.

Their young ones are healthy, they grow up with grain; they go forth and never return unto them again.

5 C ine a lăsat liber măgarul sălbatic? Cine i-a desfăcut legăturile?

Who freed the wild ass, and who loosed its bands?

6 I -am dat pustia drept casă, ţinutul sărat drept locuinţă.

Unto whom I made a house in the wilderness, and his dwellings in the salty land.

7 R âde de zarva din cetate; nu aude glasul celui ce mână.

He laughs at the multitude of the city, neither does he hearken to the voice of the exactor of tribute.

8 S trăbate munţii pentru păşune şi caută tot ce este verde.

The range of the mountains is his pasture, and he searches after every green thing.

9 V rea bivolul sălbatic să te slujească? Stă el noaptea la ieslea ta?

Will the unicorn be willing to serve thee or abide by thy crib?

10 Î l poţi lega cu funii ca să tragă la brazdă, va grăpa el bulgării din văi pentru tine?

Canst thou bind the unicorn with his band in the furrow? Will he harrow the valleys after thee?

11 T e încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare, vei lăsa în seama lui lucrul tău cel greu?

Wilt thou trust him because his strength is great? Or wilt thou leave thy labour to him?

12 C rezi tu că se va reîntoarce şi că-ţi va strânge el grâul în aria ta?

Wilt thou trust him, that he will bring home thy seed and gather it into thy barn?

13 A ripile struţului bat cu bucurie, deşi nu se compară cu aripile şi penele berzei.

¶ Didst thou give beautiful wings unto the peacock, or wings and feathers unto the ostrich?

14 E l îşi lasă ouăle în pământ, le lasă să se încălzească în nisip,

Who leaves her eggs in the earth and warms them in dust

15 u itând că piciorul cuiva le poate sparge şi că un animal sălbatic le poate călca în picioare.

and forgets that the foot may crush them or that the wild beast may break them.

16 S e poartă aspru cu puii lui, ca şi cum n-ar fi ai lui, nu-i pasă că truda lui poate fi în zadar,

She is hardened against her young ones, as though they were not hers, not fearing that her labour is in vain,

17 p entru că Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune, nici nu i-a făcut parte de pricepere.

because God caused her to forget wisdom and did not give her understanding.

18 C ând se ridică şi fuge, râde de cal şi de călăreţul lui.

In her time she lifts up herself on high; she scorns the horse and his rider.

19 Î i dai tu calului putere? Îi îmbraci tu gâtul cu o coamă?

¶ Hast thou given the horse strength? Hast thou clothed his neck with thunder?

20 Î l faci tu să sară ca o lăcustă şi să răspândească groază cu nechezatul lui măreţ?

Canst thou make him leap as a grasshopper? The glory of his nostrils is formidable.

21 M ândru de puterea lui, el scurmă valea şi se aruncă asupra celor înarmaţi.

He paws at the earth and rejoices in his strength; he goes forth to meet the armed men.

22 R âde în faţa fricii, nu se teme de nimic; nu se dă înapoi dinaintea sabiei.

He mocks fear and is not afraid; neither does he turn his face from the sword.

23 T olba cu săgeţi zăngăne pe el, lancea şi suliţa strălucesc.

The quiver rattles against him, the glittering spear and the shield.

24 F ierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când sună trâmbiţa.

He swallows the ground with fierceness and rage; the sound of the shofar does not trouble him;

25 L a sunetul trâmbiţei el nechează. De departe adulmecă bătălia, tunetul comandanţilor şi strigătul de luptă.

for the blasts of the shofar fill him with courage; he smells the battle afar off, the thunder of the princes and the sound of the battle-cry.

26 P rin înţelepciunea ta zboară şoimul şi îşi întinde aripile spre sud?

¶ Does the hawk fly by thy industry and stretch her wings toward the south?

27 L a porunca ta se înalţă vulturul şi îşi face cuibul pe înălţimi?

Does the eagle mount up at thy command and make her nest on high?

28 E l are casa pe stâncă, acolo îşi are locuinţa, pe vârful stâncilor şi pe întărituri.

She dwells and abides on the rock upon the crag of the rock and the strong place.

29 D e acolo caută prada, ochii lui o văd din depărtări.

From there she seeks food, and her eyes behold afar off.

30 P uii lui îi beau sângele; unde sunt stârvuri, acolo e şi el.“

Her young ones suck up the blood; and wherever the slain are, there she is.