1 Î ntre timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

¶ In the meantime, when there were gathered together an innumerable multitude of people, insomuch that they trode one upon another, he began to say unto his disciples first of all, Beware ye of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.

2 N u este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

For there is nothing covered that shall not be revealed, neither hid that shall not be known.

3 D e aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

Therefore whatever ye have spoken in darkness shall be heard in the light, and that which ye have spoken in the ear in closets shall be proclaimed upon the housetops.

4 V ă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

And I say unto you my friends, Be not afraid of those that kill the body and, after that, have no more that they can do.

5 V ă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

But I will forewarn you whom ye shall fear: Fear him, who, after being killed, has power to cast into hell; yea, I say unto you, Fear him.

6 N u se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

Are not five sparrows sold for two farthings, and not one of them is forgotten before God?

7 C ât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

But even the very hairs of your head are all numbered. Fear not, therefore; ye are of more value than many sparrows.

8 V ă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

Also I say unto you, Whosoever shall confess me before men, him shall the Son of man also confess before the angels of God;

9 Î nsă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

but he that denies me before men shall be denied before the angels of God.

10 Ş i oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

And whosoever shall speak a word against the Son of man, there is forgiveness for him; but unto him that blasphemes against the Holy Spirit, it shall not be forgiven.

11 C ând vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

And when they bring you unto the synagogues and unto magistrates and powers, take ye no thought how or what thing ye shall answer or what ye shall say;

12 p entru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

for the Holy Spirit shall teach you in the same hour what ye ought to say.

13 C ineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

¶ And one of the crowd said unto him, Master, speak to my brother, that he divide the inheritance with me.

14 D ar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

And he said unto him, Man, who made me a judge or a divider over you?

15 A poi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

And he said unto them, Take heed and beware of all covetousness; for a man’s life consists not in the abundance of the things which he possesses.

16 Ş i le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

And he spoke a parable unto them, saying, The ground of a certain rich man brought forth plentifully;

17 E l se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

and he thought within himself, saying, What shall I do because I have no room where to bestow my fruits?

18 A tunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

And he said, This will I do: I will pull down my storehouses and build greater, and there will I bestow all my fruits and my goods.

19 A poi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

And I will say to my soul, Soul, thou hast many goods laid up for many years; take thine ease, eat, drink, and be merry.

20 D ar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

But God said unto him, Thou fool, this night thy soul shall be required of thee; then whose shall those things be which thou hast stored up?

21 A şa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

So is he that lays up treasure for himself and is not rich in God.

22 A poi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

¶ And he said unto his disciples, Therefore I say unto you, Take no thought for your life, what ye shall eat; neither for the body, what ye shall put on.

23 C ăci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

The life is more than food, and the body is more than raiment.

24 U itaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

Consider the ravens, for they neither sow nor reap, which neither have storehouse nor barn; and God feeds them: how much more are ye better than the fowls?

25 Ş i apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

And which of you with taking thought can add to his stature one cubit?

26 D eci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

If ye then are not able to do that thing which is least, why take ye thought for the rest?

27 U itaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

Consider the lilies how they grow: they toil not, they spin not; and yet I say unto you that Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.

28 I ar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

If then God so clothes the grass, which is today in the field and tomorrow is cast into the oven, how much more will he clothe you, O ye of little faith?

29 N u căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

And seek not what ye shall eat or what ye shall drink, neither be ye high minded.

30 c ăci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

For all these things do the Gentiles of the world seek after, and your Father knows that ye have need of these things.

31 C ăutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

But rather seek ye the kingdom of God, and all these things shall be added unto you.

32 N u te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

Fear not, little flock, for it is your Father’s good pleasure to give you the kingdom.

33 V indeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

Sell what ye have and give alms; provide yourselves bags which wax not old, a treasure in the heavens that fails not, where no thief approaches neither moth corrupts.

34 C ăci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

For where your treasure is, there will your heart be also.

35 C oapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

Let your loins be girded about and your lamps burning,

36 î ntocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

and ye yourselves like unto men that wait for their lord, when he will return from the wedding; that when he comes and knocks, they may open unto him immediately.

37 F erice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

Blessed are those slaves, whom the lord when he comes shall find watching; verily I say unto you that he shall gird himself and make them to sit down to food and will come forth and serve them.

38 F ie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

And if he shall come in the second watch or come in the third watch and find them so, blessed are those slaves.

39 S ă ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

And know this: that if the husband of the house had known what hour the thief would come, he would have watched and not have suffered his house to be broken through.

40 D eci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

Be ye therefore ready also; for the Son of man comes at an hour when ye think not.

41 P etru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

¶ Then Peter said unto him, Lord, speakest thou this parable unto us or even to all?

42 D omnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

And the Lord said, Who then is that faithful and wise steward whom his lord shall make ruler over his household to give them their portion of food in due season?

43 F erice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

Blessed is that slave whom his lord when he comes shall find so doing.

44 A devărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

Of a truth I say unto you that he will make him ruler over all that he has.

45 D ar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

But and if that slave shall say in his heart, My lord delays his coming, and shall begin to beat the menslaves and maids and to eat and drink and to be drunken,

46 s tăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

the lord of that slave will come in a day when he does not look for him and at an hour when he is not aware and will cut him off and will appoint him his portion with the unfaithful.

47 S clavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

And that slave who knew his lord’s will and prepared not himself, neither did according to his will, shall be beaten with many stripes.

48 I ar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

But he that knew not and did commit things worthy of stripes shall be beaten with few stripes. For unto whomsoever much is given, of him shall much be required; and to whom much was committed, more will be asked of him.

49 E u am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

I am come to cast fire into the earth; and what do I desire, except that it be kindled?

50 A m un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

But I have a baptism to be baptized with, and how I am anguished until it is accomplished!

51 C redeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

Think ye that I am come to the earth to give peace? No, I tell you, but rather division;

52 C ăci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

for from now on there shall be five in one house divided: three against two and two against three.

53 T atăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

The father shall be divided against the son and the son against the father, the mother against the daughter and the daughter against the mother, the mother-in-law against her daughter- in-law and the daughter-in-law against her mother-in-law.

54 A poi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

¶ And he said also to the people, When ye see the cloud rising out of the west, straightway ye say, A shower comes, and so it is.

55 I ar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

And when the south wind blows, ye say, There will be heat, and it comes to pass.

56 I pocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

Ye hypocrites, ye can discern the face of the sky and of the earth; but how is it that ye do not discern this time?

57 Ş i de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

Yea, and why even of yourselves judge ye not what is right?

58 Î n timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

When thou goest with thine adversary to the magistrate, as thou art in the way, give diligence that thou may be delivered from him, lest he drag thee away to the judge, and the judge deliver thee to the officer, and the officer cast thee into prison.

59 Î ţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“

I tell thee, in no wise shalt thou come out of there until thou hast paid the very last mite.