1 Î n vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi:,, Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

¶ In the meantime, when there were gathered together an innumerable multitude of people, insomuch that they trode one upon another, he began to say unto his disciples first of all, Beware ye of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.

2 N u este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

For there is nothing covered that shall not be revealed, neither hid that shall not be known.

3 D e aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

Therefore whatever ye have spoken in darkness shall be heard in the light, and that which ye have spoken in the ear in closets shall be proclaimed upon the housetops.

4 V ă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

And I say unto you my friends, Be not afraid of those that kill the body and, after that, have no more that they can do.

5 A m să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

But I will forewarn you whom ye shall fear: Fear him, who, after being killed, has power to cast into hell; yea, I say unto you, Fear him.

6 N u se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

Are not five sparrows sold for two farthings, and not one of them is forgotten before God?

7 Ş i chiar perii din cap, toţi vă sînt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

But even the very hairs of your head are all numbered. Fear not, therefore; ye are of more value than many sparrows.

8 E u vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

Also I say unto you, Whosoever shall confess me before men, him shall the Son of man also confess before the angels of God;

9 d ar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

but he that denies me before men shall be denied before the angels of God.

10 Ş i orişicui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfînt, nu i se va ierta.

And whosoever shall speak a word against the Son of man, there is forgiveness for him; but unto him that blasphemes against the Holy Spirit, it shall not be forgiven.

11 C înd vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpînirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

And when they bring you unto the synagogues and unto magistrates and powers, take ye no thought how or what thing ye shall answer or what ye shall say;

12 c ăci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

for the Holy Spirit shall teach you in the same hour what ye ought to say.

13 U nul din mulţime a zis lui Isus:,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.``

¶ And one of the crowd said unto him, Master, speak to my brother, that he divide the inheritance with me.

14 O mule``, i -a răspuns Isus,,, cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

And he said unto him, Man, who made me a judge or a divider over you?

15 A poi le -a zis:,, Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

And he said unto them, Take heed and beware of all covetousness; for a man’s life consists not in the abundance of the things which he possesses.

16 Ş i le -a spus pilda aceasta:,,Ţarina unui om bogat rodise mult.

And he spoke a parable unto them, saying, The ground of a certain rich man brought forth plentifully;

17 Ş i el se gîndea în sine, şi zicea:, Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

and he thought within himself, saying, What shall I do because I have no room where to bestow my fruits?

18 I ată`, a zis el,, ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele;

And he said, This will I do: I will pull down my storehouses and build greater, and there will I bestow all my fruits and my goods.

19 ş i voi zice sufletului meu:, Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!`

And I will say to my soul, Soul, thou hast many goods laid up for many years; take thine ease, eat, drink, and be merry.

20 D ar Dumnezeu i -a zis:, Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

But God said unto him, Thou fool, this night thy soul shall be required of thee; then whose shall those things be which thou hast stored up?

21 T ot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

So is he that lays up treasure for himself and is not rich in God.

22 I sus a zis apoi ucenicilor săi:,, De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

¶ And he said unto his disciples, Therefore I say unto you, Take no thought for your life, what ye shall eat; neither for the body, what ye shall put on.

23 V iaţa este mai mult de cît hrana, şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea.

The life is more than food, and the body is more than raiment.

24 U itaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n'au nici cămară, nici grînar: şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările!

Consider the ravens, for they neither sow nor reap, which neither have storehouse nor barn; and God feeds them: how much more are ye better than the fowls?

25 Ş i apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

And which of you with taking thought can add to his stature one cubit?

26 D eci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentruce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

If ye then are not able to do that thing which is least, why take ye thought for the rest?

27 U itaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuş vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n'a fost îmbrăcat ca unul din ei.

Consider the lilies how they grow: they toil not, they spin not; and yet I say unto you that Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.

28 D acă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

If then God so clothes the grass, which is today in the field and tomorrow is cast into the oven, how much more will he clothe you, O ye of little faith?

29 S ă nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

And seek not what ye shall eat or what ye shall drink, neither be ye high minded.

30 C ăci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

For all these things do the Gentiles of the world seek after, and your Father knows that ye have need of these things.

31 C ăutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

But rather seek ye the kingdom of God, and all these things shall be added unto you.

32 N u te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

Fear not, little flock, for it is your Father’s good pleasure to give you the kingdom.

33 V indeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

Sell what ye have and give alms; provide yourselves bags which wax not old, a treasure in the heavens that fails not, where no thief approaches neither moth corrupts.

34 C ăci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

For where your treasure is, there will your heart be also.

35 M ijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

Let your loins be girded about and your lamps burning,

36 Ş i să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să -i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă.

and ye yourselves like unto men that wait for their lord, when he will return from the wedding; that when he comes and knocks, they may open unto him immediately.

37 F erice de robii aceia, pe cari stăpînul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

Blessed are those slaves, whom the lord when he comes shall find watching; verily I say unto you that he shall gird himself and make them to sit down to food and will come forth and serve them.

38 F ie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă -i va găsi veghind!

And if he shall come in the second watch or come in the third watch and find them so, blessed are those slaves.

39 S ă ştiţi bine că, dacă ar şti stăpînul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

And know this: that if the husband of the house had known what hour the thief would come, he would have watched and not have suffered his house to be broken through.

40 Ş i voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.``

Be ye therefore ready also; for the Son of man comes at an hour when ye think not.

41 D oamne``, I -a zis Petru,,, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?``

¶ Then Peter said unto him, Lord, speakest thou this parable unto us or even to all?

42 Ş i Domnul a zis:,, Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

And the Lord said, Who then is that faithful and wise steward whom his lord shall make ruler over his household to give them their portion of food in due season?

43 F erice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

Blessed is that slave whom his lord when he comes shall find so doing.

44 A devărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

Of a truth I say unto you that he will make him ruler over all that he has.

45 D ar dacă robul acela zice în inima lui:, Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete,

But and if that slave shall say in his heart, My lord delays his coming, and shall begin to beat the menslaves and maids and to eat and drink and to be drunken,

46 s tăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

the lord of that slave will come in a day when he does not look for him and at an hour when he is not aware and will cut him off and will appoint him his portion with the unfaithful.

47 R obul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

And that slave who knew his lord’s will and prepared not himself, neither did according to his will, shall be beaten with many stripes.

48 D ar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

But he that knew not and did commit things worthy of stripes shall be beaten with few stripes. For unto whomsoever much is given, of him shall much be required; and to whom much was committed, more will be asked of him.

49 E u am venit să arunc un foc pe pămînt. Şi ce vreau decît să fie aprins chiar acum!

I am come to cast fire into the earth; and what do I desire, except that it be kindled?

50 A m un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

But I have a baptism to be baptized with, and how I am anguished until it is accomplished!

51 C redeţi că am venit să aduc pace pe pămînt? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă desbinare.

Think ye that I am come to the earth to give peace? No, I tell you, but rather division;

52 C ăci, de acum înainte, din cinci, cari vor fi într'o casă, trei vor fi desbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

for from now on there shall be five in one house divided: three against two and two against three.

53 T atăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

The father shall be divided against the son and the son against the father, the mother against the daughter and the daughter against the mother, the mother-in-law against her daughter- in-law and the daughter-in-law against her mother-in-law.

54 E l a mai zis noroadelor:,, Cînd vedeţi un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceţi:, Vine ploaia.` Şi aşa se întîmplă.

¶ And he said also to the people, When ye see the cloud rising out of the west, straightway ye say, A shower comes, and so it is.

55 Ş i cînd vedeţi suflînd vîntul dela miazăzi, ziceţi:, Are să fie zăduf.` Şi aşa se întîmplă.

And when the south wind blows, ye say, There will be heat, and it comes to pass.

56 F ăţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s'o deosebiţi: vremea aceasta cum de n'o deosebiţi?

Ye hypocrites, ye can discern the face of the sky and of the earth; but how is it that ye do not discern this time?

57 Ş i pentruce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

Yea, and why even of yourselves judge ye not what is right?

58 C înd te duci cu pîrîşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te tîrască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

When thou goest with thine adversary to the magistrate, as thou art in the way, give diligence that thou may be delivered from him, lest he drag thee away to the judge, and the judge deliver thee to the officer, and the officer cast thee into prison.

59 Î ţi spun că nu vei ieşi de acolo, pînă nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.``

I tell thee, in no wise shalt thou come out of there until thou hast paid the very last mite.