1 Î n al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, a început să domnească Ezechia, fiul lui Ahaz, împăratul lui Iuda.

¶ Now it came to pass in the third year of Hosea, son of Elah, king of Israel, that Hezekiah, the son of Ahaz, king of Judah, began to reign.

2 A vea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Abi, fata lui Zaharia.

He was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned twenty-nine years in Jerusalem. His mother’s name also was Abi, the daughter of Zachariah.

3 E l a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său David.

And he did that which was right in the sight of the LORD, according to all that David, his father, did.

4 A îndepărtat înălţimile, a sfărîmat stîlpii idoleşti, a tăiat Astarteele, şi a sfărîmat în bucăţi şarpele de aramă, pe care -l făcuse Moise, căci copiii lui Israel arseseră pînă atunci tămîie înaintea lui: îl numeau Nehuştan.

He removed the high places and broke the images and cut down the groves and broke in pieces the brasen serpent that Moses had made; for unto those days, the sons of Israel burned incense to it; and he called it Nehushtan.

5 E l şi -a pus încrederea în Domnul, Dumnezeul lui Israel; şi dintre toţi împăraţii lui Iuda, cari au venit după el sau cari au fost înainte de el, n'a fost niciunul ca el.

He trusted in the LORD God of Israel; so that neither after him nor before was there any like him among all the kings of Judah.

6 E l s'a alipit de Domnul, nu s'a abătut dela El, şi a păzit poruncile pe cari le dăduse lui Moise Domnul.

For he cleaved unto the LORD and did not depart from following him, but kept his commandments which the LORD commanded Moses.

7 Ş i Domnul a fost cu Ezechia, care a izbutit în tot ce a făcut. El s'a răsculat împotriva împăratului Asiriei, şi nu i -a mai fost supus.

And the LORD was with him, and he prospered in all things in which he went forth; and he rebelled against the king of Assyria and did not serve him.

8 A bătut pe Filisteni pînă la Gaza, şi le -a pustiit ţinutul, dela toate turnurile de pază pînă la cetăţile întărite.

He smote the Philistines, even unto Gaza and the borders thereof, from the towers of the watchmen to the fenced city.

9 Î n al patrulea an al împăratului Ezechia, care era al şaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, împăratul lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva Samariei, şi a împresurat -o.

¶ And in the fourth year of king Hezekiah, which was the seventh year of Hosea, son of Elah, king of Israel, Shalmaneser, king of Assyria, came up against Samaria and besieged it.

10 D upă trei ani, a luat -o, în al şaselea an al lui Ezechia, care era al nouălea an al lui Osea, împăratul lui Israel: atunci a fost luată Samaria.

And at the end of three years, they took it; even in the sixth year of Hezekiah, that is the ninth year of Hosea, king of Israel, Samaria was taken.

11 Î mpăratul Asiriei a dus pe Israel rob în Asiria, şi i -a aşezat la Halah şi Habor, lîngă rîul Gozan, şi în cetăţile Mezilor,

And the king of Assyria carried away Israel unto Assyria and put them in Halah and in Habor by the river of Gozan and in the cities of the Medes:

12 p entrucă n'ascultaseră de glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi călcaseră legămîntul Lui; pentrucă nici n'ascultaseră, nici nu împliniseră tot ce poruncise Moise, robul Domnului.

because they had not hearkened unto the voice of the LORD their God, but had broken his covenant and all that Moses, the slave of the LORD, commanded and would not hear them nor do them.

13 Î n al patrusprezecelea an al împăratului Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s'a suit împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iuda, şi a pus stăpînire pe ele.

Now in the fourteenth year of King Hezekiah, Sennacherib, king of Assyria, came up against all the fenced cities of Judah and took them.

14 E zechia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună împăratului Asiriei la Lachis:,, Am greşit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.`` Şi împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanţi de argint şi treizeci de talanţi de aur.

And Hezekiah, king of Judah, sent unto the king of Assyria to Lachish, saying, I have sinned; return from me; that which thou puttest on me I will bear. Then the king of Assyria appointed unto Hezekiah, king of Judah, three hundred talents of silver and thirty talents of gold.

15 E zechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului şi în vistieriile casei împăratului.

And Hezekiah gave him all the silver that was found in the house of the LORD and in the treasury of the king’s house.

16 A tunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, şi a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise uşile şi uşiorii Templului Domnului.

At that time Hezekiah cut off the gold from the doors of the temple of the LORD and from the hinges which Hezekiah, king of Judah, had overlaid and gave it to the king of Assyria.

17 Î mpăratul Asiriei a trimes din Lachis la Ierusalim, la împăratul Ezechia, pe Tartan, Rab-Saris, şi pe Rabşache cu o oştire puternică. S'au suit şi au ajuns la Ierusalim. Cînd s'au suit şi au ajuns, s'au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului.

¶ And the king of Assyria sent Tartan and Rabsaris and Rabshakeh from Lachish to King Hezekiah with a great host against Jerusalem. And they went up and came to Jerusalem. And when they were come up, they came and stood by the conduit of the upper pool, which is in the highway of the washer’s field.

18 A u chemat pe împărat; şi Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s'a dus la ei, cu Şebna, logofătul, şi cu Ioah, fiul lui Asaf, arhivarul.

And they called the king, and Eliakim, the son of Hilkiah, who was over the household, and Shebna, the scribe, and Joah, the son of Asaph, the writer of chronicles went out to them.

19 R abşache le -a zis:,, Spuneţi lui Ezechia:, Aşa vorbeşte marele împărat, împăratul Asiriei:, Ce este încrederea aceasta pe care te bizuieşti?``

And Rabshakeh said unto them, Speak ye now to Hezekiah, Thus saith the great king, the king of Assyria, What confidence is this in which thou dost trust?

20 T u ai zis:, Pentru război trebuie chibzuinţă şi putere.` Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ţi-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea?

Thou sayest (but they are but vain words), I have counsel and strength for the war. Now on whom dost thou trust, that thou hast rebelled against me?

21 I ată, ai pus -o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înţeapă şi străpunge mîna oricui se sprijineşte pe ea: aşa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toţi ceice se încred în el.

Now, behold, thou dost trust upon the staff of this bruised reed, even upon Egypt, on which if a man leans, it will go into his hand and pierce it; so is Pharaoh, king of Egypt unto all that trust in him.

22 P oate că îmi veţi spune:,În Domnul, Dumnezeul nostru, ne încredem.` Dar nu este El acela ale cărui înălţimi şi altare le -a îndepărtat Ezechia, zicînd lui Iuda şi Ierusalimului:, Să vă închinaţi înaintea altarului acestuia la Ierusalim?`

But if ye say unto me, We trust in the LORD our God: is he not the one whose high places and whose altars Hezekiah has taken away and has said to Judah and Jerusalem, Ye shall worship before this altar in Jerusalem?

23 A cum fă o învoială cu stăpînul meu, împăratul Asiriei: îţi voi da două mii de cai, să vedem dacă poţi din partea ta să dai atîţia călăreţi ca să încalece pe ei.

Now therefore, I pray thee, give hostages unto my lord, the king of Assyria, and I will deliver thee two thousand horses, if thou art able on thy part to set riders upon them.

24 Ş i cum ai putea îndepărta o căpetenie din cei mai mici slujitori ai stăpînului meu? Îţi pui încrederea în Egipt pentru cară şi călăreţi.

How then wilt thou turn away the face of one captain of the least of my master’s slaves, even though thou dost trust in Egypt for chariots and for horsemen?

25 D e altfel, oare fără voia Domnului m'am suit eu împotriva acestui loc, ca să -l nimicesc? Domnul mi -a zis:,, Suie-te împotriva ţării acesteia, şi nimiceşte -o.``

Furthermore, Have I now come up without the LORD against this place to destroy it? The LORD said to me, Go up against this land and destroy it.

26 E liachim, fiul, lui Hilchia, Şebna şi Ioah, au zis lui Rabşache:,, Vorbeşte robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.``

Then said Eliakim, the son of Hilkiah, and Shebna and Joah unto Rabshakeh, Speak, I pray thee, to thy slaves in the Syrian language, for we understand it, and do not talk with us in the Jews’ language in the ears of the people that are on the wall.

27 R abşache le -a răspuns:,, Oare stăpînului tău şi ţie m'a trimes stăpînul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni cari stau pe zid să-şi mănînce balega şi să-şi bea udul cu voi?``

But Rabshakeh said unto them, Has my master sent me to thy master and to thee, to speak these words and not rather to the men who sit on the wall, that they may eat their own dung and drink their own piss with you?

28 A tunci Rabşache, înaintînd, a strigat cu glas tare în limba iudaică, şi a zis:,, Ascultaţi cuvîntul marelui împărat, împăratul Asiriei!

Then Rabshakeh stood and cried with a loud voice in the Jews’ language and spoke, saying, Hear the word of the great king, the king of Assyria.

29 A şa vorbeşte împăratul:, Să nu vă înşele Ezechia, căci nu va putea să vă izbăvească din mîna mea.

Thus hath the king said, Let not Hezekiah deceive you, for he shall not be able to deliver you out of my hand.

30 S ă nu vă facă Ezechia să vă încredeţi în Domnul, zicînd:, Domnul ne va izbăvi, şi cetatea aceasta nu va fi dată în mînile împăratului Asiriei.`

Neither let Hezekiah make you trust in the LORD, saying, The LORD will surely deliver us, and this city shall not be delivered into the hand of the king of Assyria.

31 N 'ascultaţi de Ezechia; căci aşa vorbeşte împăratul Asiriei:, Faceţi pace cu mine, supuneţi-vă mie, şi fiecare din voi va mînca din via lui şi din smochinul lui, fiecare va bea apă din fîntîna lui,

Do not hearken unto Hezekiah, for thus saith the king of Assyria, Give me a blessing and come out to me, and then each one of you shall eat of their own vine and of their own fig tree, and each one shall drink the waters of their own well,

32 p înă voi veni, şi vă voi duce într'o ţară ca a voastră, într'o ţară cu grîu şi cu vin, o ţară cu pîne şi vii, o ţară cu măslini de untdelemn şi miere, şi veţi trăi şi nu veţi muri. N'ascultaţi dar de Ezechia, care vă amăgeşte zicînd:, Domnul ne va izbăvi.`

until I come and take you away to a land like your own land, a land of grain and wine, a land of bread and vineyards, a land of olives, of oil, and of honey, that ye may live, and not die. Do not hearken unto Hezekiah, for he deceives you, saying, The LORD will deliver us.

33 O are dumnezeii neamurilor au izbăvit ei fiecare ţara lui din mîna împăratului Asiriei?

Peradventure have any of the gods of the Gentiles delivered his land out of the hand of the king of Assyria?

34 U nde sînt dumnezeii Hamatului şi Arpadului? Unde sînt dumnezeii Sefarvaimului, Henei şi Ivei? Au izbăvit ei Samaria din mîna mea?

Where is the god of Hamath and of Arpad? Where is the god of Sepharvaim, of Hena, and of Ivah? Have they delivered Samaria out of my hand?

35 C ari dintre toţi dumnezeii acestor ţări şi-au izbăvit ţara din mîna mea, pentruca şi Domnul să izbăvească Ierusalimul din mîna mea?``

What god out of all the gods of the lands has delivered their land out of my hand that the LORD should deliver Jerusalem out of my hand?

36 P oporul a tăcut, şi nu i -a răspuns o vorbă; căci împăratul dăduse porunca aceasta:,, Să nu -i răspundeţi.``

But the people remained silent and did not answer him a word, for the king had commanded, saying, Do not answer him.

37 Ş i Eliachim, fiul lui Hilchia, căpetenia casei împăratului, Şebna, logofătul, şi Ioah, fiul lui Asaf, scriitorul, au venit la Ezechia, cu hainele sfîşiate, şi i-au spus cuvintele lui Rabşache.

Then Eliakim, the son of Hilkiah, who was over the household, and Shebna, the scribe, and Joah, the son of Asaph, the writer of chronicles, came to Hezekiah with their clothes rent and told him the words of Rabshakeh.