1 A doni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua pusese mîna pe Ai şi o nimicise cu desăvîrşire, că făcuse cetăţii Ai şi împăratului ei cum făcuse Ierihonului şi împăratului lui, şi că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.

¶ Now it came to pass when Adonizedek, king of Jerusalem, heard how Joshua had taken Ai and that he had utterly destroyed it (as he had done to Jericho and her king, so he had done to Ai and her king) and how the inhabitants of Gibeon had made peace with Israel and were among them;

2 A tunci i -a fost foarte mare frică; fiindcă Gabaon era o cetate mare ca una din cetăţile împărăteşti, mai mare chiar decît Ai, şi toţi bărbaţii ei erau viteji.

they feared greatly because Gibeon was a great city, as one of the royal cities, and because it was greater than Ai, and all the men thereof were mighty.

3 A doni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a trimes să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, şi lui Debir, împăratul Eglonului:

Therefore Adonizedek, king of Jerusalem, sent unto Hoham, king of Hebron, and unto Piram, king of Jarmuth, and unto Japhia, king of Lachish, and unto Debir, king of Eglon, saying,

4 S uiţi-vă la mine, şi ajutăţi-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua şi cu copiii lui Israel``.

Come up unto me and help me that we may smite Gibeon; for it has made peace with Joshua and with the sons of Israel.

5 C ei cinci împăraţi ai Amoriţilor: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului, şi împăratul Eglonului, s'au adunat astfel şi s'au suit împreună cu toate oştile lor; au venit şi au tăbărît lîngă Gabaon, şi au început să lupte împotriva lui.

Therefore, the five kings of the Amorites, the king of Jerusalem, the king of Hebron, the king of Jarmuth, the king of Lachish, the king of Eglon, gathered themselves together and went up, they and all their hosts and encamped before Gibeon and made war against it.

6 O amenii din Gabaon au trimes să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal:,, Nu părăsi pe robii tăi, suie-te la noi în grabă, izbăveşte-ne, dă-ne ajutor; căci toţi împăraţii Amoriţilor, cari locuiesc pe munte, s'au strîns împotriva noastră``.

And the men of Gibeon sent unto Joshua to the camp to Gilgal, saying, Slack not thy hand from thy slaves; come up to us quickly and save us and help us, for all the kings of the Amorites that dwell in the mountains are gathered together against us.

7 I osua s'a suit din Ghilgal, el şi toţi oamenii de război cu el, şi toţi cei viteji.

¶ So Joshua ascended from Gilgal, he and all the people of war with him and all the mighty men of valour.

8 D omnul a zis lui Iosua:,, Nu te teme de ei, căci îi dau în mînile tale, şi niciunul din ei nu va putea să stea împotriva ta``.

And the LORD said unto Joshua, Do not fear them; for I have delivered them into thy hand; there shall not a man of them stand before thee.

9 I osua a venit fără veste peste ei, după ce a mers toată noaptea dela Ghilgal.

Joshua, therefore, came unto them suddenly, for he went up from Gilgal all night.

10 D omnul i -a pus în învălmăşeală dinaintea lui Israel; şi Israel le -a pricinuit o mare înfrîngere la Gabaon, i -a urmărit pe drumul care suie la Bet-Horon, şi i -a bătut pînă la Azeca şi pînă la Macheda.

And the LORD discomfited them before Israel and slew them with a great slaughter at Gibeon and chased them along the way that goes up to Bethhoron and smote them to Azekah and unto Makkedah.

11 P e cînd fugeau ei dinaintea lui Israel, şi se pogorau din Bet-Horon, Domnul a făcut să cadă din cer peste ei nişte pietre mari pînă la Azeca, şi au perit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulţi decît cei ucişi cu sabia de copiii lui Israel.

And when they were fleeing from before Israel in the descent to Bethhoron, the LORD cast down great stones from heaven upon them unto Azekah, and they died; there were more who died from the hailstones than those whom the sons of Israel slew with the sword.

12 A tunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua cînd a dat Domnul pe Amoriţi în mînile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel:,, Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului, Şi tu, lună, asupra văii Aialonului!``

Then Joshua spoke unto the LORD in the day when the LORD delivered up the Amorites before the sons of Israel, and he said in the sight of Israel, Sun, stand thou still upon Gibeon; and thou, Moon, in the valley of Ajalon.

13 Ş i soarele s'a oprit, şi luna şi -a întrerupt mersul, Pînă ce poporul şi -a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s'a oprit în mijlocul cerului, şi nu s'a grăbit să apună, aproape o zi întreagă.

And the sun stood still, and the moon stayed until the nation had avenged themselves upon their enemies. Is not this written in the book of righteousness? So the sun stood still in the midst of heaven and hastened not to go down about a whole day.

14 N 'a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte nici după aceea, cînd Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel.

And there was no day like that before it or after it that the LORD hearkened unto the voice of a man; for the LORD fought for Israel.

15 Ş i Iosua şi tot Israelul împreună cu el, s'a întors în tabără la Ghigal.

¶ And Joshua returned, and all Israel with him, unto the camp to Gilgal.

16 C ei cinci împăraţi au fugit, şi s'au ascuns într'o peşteră la Macheda.

But the five kings fled and hid themselves in a cave at Makkedah.

17 S 'a spus lucrul acesta lui Iosua, zicînd:,, Cei cinci împăraţi se află ascunşi într'o peşteră la Macheda``.

And it was told unto Joshua that the five kings had been found hidden in a cave at Makkedah.

18 I osua a zis:,, Prăvăliţi nişte petre mari la intrarea peşterii, şi puneţi nişte oameni să -i păzească.

Then Joshua said, Roll great stones upon the mouth of the cave and set men by it to guard them;

19 Ş i voi nu vă opriţi, ci urmăriţi pe vrăjmaşii voştri, şi bateţi -i pe dinapoi; nu -i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, i -a dat în mînile voastre.``

and do not stop, but pursue after your enemies and smite their rearguard without allowing them to enter into their cities; for the LORD your God has delivered them into your hand.

20 D upă ce Iosua şi copiii lui Israel le-au pricinuit o foarte mare înfrîngere, şi i-au bătut cu desăvîrşire, ceice au putut scăpa au intrat în cetăţile întărite,

And it came to pass when Joshua and the sons of Israel had finished slaying them with a very great slaughter until they were consumed, that those who remained of them entered into strong cities.

21 ş i tot poporul s'a întors liniştit în tabără la Iosua în Macheda, fără ca cineva să fi crîcnit cu limba lui împotriva copiilor lui Israel.

And all the people returned to the camp to Joshua at Makkedah in peace; there was no one to move his tongue against any of the sons of Israel.

22 I osua a zis atunci:,, Deschideţi intrarea peşterii, scoateţi afară din ea pe cei cinci împăraţi, şi aduceţi -i la mine.``

Then Joshua said, Open the mouth of the cave and bring out those five kings unto me out of the cave.

23 E i au făcut aşa, şi au adus la el pe cei cinci împăraţi, pe cari -i scoseseră din peşteră: pe împăratul Ierusalimului, pe împărtul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului, şi pe împăratul Eglonului.

And they did so and brought forth those five kings unto him out of the cave: the king of Jerusalem, the king of Hebron, the king of Jarmuth, the king of Lachish, and the king of Eglon.

24 D upă ce au adus pe aceşti împăraţi înaintea lui Iosua, Iosua a chemat pe toţi bărbaţii lui Israel, şi a zis căpeteniilor oamenilor de război, cari merseseră cu el:,, Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe grumajii împăraţilor acestora.`` Ei s'au apropiat, şi au pus picioarele pe grumajii lor.

And when they had brought those kings out unto Joshua, Joshua called for all the men of Israel and said unto the captains of the men of war who went with him, Come near; put your feet upon the necks of these kings. And they came near and put their feet upon the necks of them.

25 I osua le -a zis:,, Nu vă temeţi şi nu vă spăimîntaţi, ci întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă, căci aşa va face Domnul tuturor vrăjmaşilor voştri împotriva cărora vă veţi lupta``.

And Joshua said unto them, Do not fear, nor be dismayed, be strong and of good courage; for thus shall the LORD do to all your enemies against whom ye fight.

26 D upă aceea, Iosua i -a lovit, şi i -a omorît; i -a spînzurat de cinci copaci, şi au rămas spînzuraţi de copaci pînă seara.

And afterward Joshua smote them and slew them and caused them to be hanged on five trees; and they hung upon the trees until the evening.

27 P ela apusul soarelui, Iosua a poruncit să -i pogoare din copaci, i-au aruncat în peştera în care se ascunseseră, şi au pus la intrarea peşterii nişte pietre mari, cari au rămas acolo pînă în ziua de azi.

And at the time of the going down of the sun, Joshua commanded that they take them down off the trees and cast them into the cave in which they had been hid, and they laid great stones in the cave’s mouth, which remain until this very day.

28 I osua a luat Macheda chiar în ziua aceea, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei; a nimicit cu desăvîrşire pe împărat, cetatea şi pe toţi cei ce se aflau în ea; n'a lăsat să scape niciunul, şi împăratului din Macheda i -a făcut cum făcuse împăratului Ierihonului.

¶ In that same day Joshua took Makkedah and smote it with the edge of the sword, and the king thereof he utterly destroyed, them and all the souls that were therein; he let no one remain; and he did to the king of Makkedah as he did unto the king of Jericho.

29 I osua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna, şi a dat luptă împotriva Libnei.

Then Joshua passed from Makkedah, and all Israel with him unto Libnah and fought against Libnah;

30 D omnul a dat -o şi pe ea, împreună cu împăratul ei, în mînile lui Israel, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi ceice se găseau în ea; n'a lăsat să scape niciunul, şi a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului.

and the LORD delivered it also, and the king thereof, into the hands of Israel; and he smote it with the edge of the sword and all the souls that were therein; he let no one remain in it, but did unto the king thereof as he did unto the king of Jericho.

31 I osua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Libna în Lachis, a tăbărît înaintea ei, şi a început lupta împotriva ei.

And Joshua passed from Libnah and all Israel with him unto Lachish and encamped against it and fought against it;

32 D omnul a dat cetatea Lachis în mînile lui Israel, care a luat -o a doua zi, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi cei ce se aflau în ea, cum făcuse cu Libna.

and the LORD delivered Lachish into the hand of Israel, who took it on the second day and smote it with the edge of the sword and all the souls that were therein, according to all that he had done to Libnah.

33 A tunci Horam, împăratul Ghezerului, s'a suit ca să dea ajutor Lachisului. Iosua l -a bătut, pe el şi pe poporul lui, fără să lase pe cineva să scape.

Then Horam, king of Gezer, came up to help Lachish, and Joshua smote him and his people until none of them were left.

34 I osua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Lachis la Eglon; au tăbărît înaintea ei, şi au început lupta.

And from Lachish Joshua passed unto Eglon and all Israel with him, and they encamped against it and fought against it;

35 A u luat -o în aceeaş zi, şi au trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi ceice se aflau în ea; Iosua a nimicit -o cu desăvîrşire chiar în ziua aceea, cum făcuse cu Lachis.

and they took it that same day and smote it with the edge of the sword, and all the souls that were in it he utterly destroyed that same day, according to all that he had done to Lachish.

36 I osua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a suit din Eglon la Hebron, şi au început lupta împotriva lui.

And Joshua went up from Eglon, and all Israel with him, unto Hebron; and they fought against it;

37 L -au luat, şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei, pe el, pe împăratul lui, toate cetăţile cari ţineau de el, şi pe toţi ceice se aflau în el; Iosua n'a lăsat pe niciunul să scape, cum făcuse cu Eglonul, şi l -a nimicit cu desăvîrşire împreună cu toţi ceice se aflau în el.

and they took it and smote it with the edge of the sword, and the king thereof and all the cities thereof and all the souls that were in it; he left no one remaining, according to all that he had done to Eglon, but destroyed it utterly and all the souls that were therein.

38 I osua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a îndreptat împotriva Debirului, şi a început lupta împotriva lui.

And Joshua returned and all Israel with him to Debir and fought against it;

39 L -a luat, pe el, pe împăratul lui, şi toate cetăţile cari ţineau de el; le-au trecut prin ascuţişul săbiei, şi au nimicit cu desăvîrşire pe toţi cei ce se aflau în ele, fără să lase să scape vreunul; Iosua a făcut Debirului şi împăratului lui cum făcuse Hebronului şi cum făcuse Libnei şi împăratului ei.

and he took it and the king thereof and all the cities thereof, and they smote them with the edge of the sword and utterly destroyed all the souls that were in it; he left no one remaining; as he had done to Hebron, so he did to Debir and to the king thereof, as he had done also to Libnah and to her king.

40 I osua a bătut astfel toată ţara, muntele, partea de miazăzi, cîmpia şi costişele, şi a bătut pe toţi împăraţii; n'a lăsat să scape nimeni, şi a nimicit cu desăvîrşire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.

So Joshua smote all the country of the hills and of the Negev and of the vale and of the springs and all their kings; he left no one remaining, but utterly destroyed all that breathed, as the LORD God of Israel had commanded.

41 I osua i -a bătut dela Cades-Barnea pînă la Gaza, a bătut toată ţara Gosen pînă la Gabaon.

And Joshua smote them from Kadeshbarnea even unto Gaza and all the country of Goshen even unto Gibeon.

42 I osua a luat în acelaş timp pe toţi împăraţii aceia şi ţara lor, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.

All these kings and their lands Joshua took at one time because the LORD God of Israel fought for Israel.

43 Ş i Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a întors în tabără la Ghilgal. Mare bătălie la apele Merom.

And Joshua returned and all Israel with him unto the camp to Gilgal.