1 I oas avea şapte ani, cînd a ajuns împărat, şi a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ţibia, din Beer-Şeba.

¶ Joash was seven years old when he began to reign, and he reigned forty years in Jerusalem. His mother’s name was Zibiah of Beersheba.

2 I oas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieţii preotului Iehoiada.

And Joash did that which was right in the sight of the LORD all the days of Jehoiada, the priest.

3 I ehoiada a luat pentru Ioas două neveste, şi Ioas a născut fii şi fiice.

And Jehoiada took for him two wives, and he begat sons and daughters.

4 D upă aceea, Ioas şi -a pus de gînd să dreagă Casa Domnului.

And it came to pass after this that Joash desired to repair the house of the LORD.

5 A strîns pe preoţi şi pe Leviţi, şi le -a zis:,, Duceţi-vă prin cetăţile lui Iuda, şi strîngeţi bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Şi grăbiţi-vă cu lucrul acesta.`` Dar Leviţii nu s'au grăbit.

And he gathered together the priests and the Levites and said to them, Go out unto the cities of Judah and gather of all Israel money to repair the house of your God from year to year, and be diligent in this matter. However the Levites were not diligent.

6 Î mpăratul a chemat pe marele preot Iehoiada, şi i -a zis:,, Pentruce n'ai vegheat ca Leviţii să strîngă`` din Iuda şi din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, şi pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei?

Therefore the king called for Jehoiada, the chief, and said unto him, Why hast thou not required of the Levites to bring in out of Judah and out of Jerusalem unto the tabernacle of the testimony the collection, according to the commandment of Moses, the slave of the LORD and of the congregation of Israel?

7 C ăci nelegiuita aceea de Atalia şi fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, şi au întrebuinţat în slujba Baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului.``

For the wicked woman, Athaliah, and her sons had broken up the house of God, and they had also bestowed all the dedicated things of the house of the LORD upon Baalim.

8 A tunci împăratul a poruncit să se facă o ladă, şi să se pună afară la poarta Casei Domnului.

And at the king’s commandment they made an ark and set it outside at the gate of the house of the LORD.

9 Ş i s'a dat de veste în Iuda şi în Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie.

And they made a proclamation through Judah and Jerusalem to bring in to the LORD the collection that Moses the slave of God laid upon Israel in the wilderness.

10 T oate căpeteniile şi tot poporul s'au bucurat de lucrul acesta, şi au adus şi au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit.

And all the princes and all the people rejoiced and brought in and cast into the ark until they had fulfilled their duty.

11 C înd vedeau Leviţii că e mult argint în ladă şi că era vremea ca s'o dea în mînile dregătorilor împărtului, venea logofătul împăratului şi slujbaşul marelui preot şi goleau lada. Apoi o luau şi o puneau iarăş la loc. Aşa făceau în fiecare zi, şi au strîns mult argint.

Now it came to pass, that at what time the ark was brought unto the king’s office by the hand of the Levites and when they saw that there was much money, the king’s scribe and the high priest’s officer came and emptied the ark and took it and returned it to its place. Thus they did day by day and gathered money in abundance.

12 Î mpăratul şi Iehoiada îl dădeau meşterilor însărcinaţi cu facerea lucrării în Casa Domnului, cari tocmeau cioplitori de piatră şi tîmplari, ca să dreagă Casa Domnului, precum şi lucrători în fier şi aramă, ca să dreagă Casa Domnului.

And the king and Jehoiada gave it to those that did the work of the service of the house of the LORD and hired masons and carpenters to repair the house of the LORD and also those that wrought iron and brass to mend the house of the LORD.

13 L ucrătorii s'au apucat de lucru, şi au isprăvit ce era de dres; au pus casa lui Dumnezeu iarăş în stare bună şi au întărit -o.

So the workmen wrought, and by their hands the work was done, and they restored the house of God and strengthened it.

14 C înd au isprăvit, au adus înaintea împăratului şi înaintea lui Iehoiada argintul care mai rămăsese. Şi cu el au făcut unelte pentru casa Domnului, unelte pentru slujbă şi pentru arderile de tot, pahare şi alte scule de aur şi de argint. Şi, în tot timpul vieţii lui Iehoiada, au adus necurmat arderi de tot în Casa Domnului.

And when they had finished it, they brought the rest of the money before the king and Jehoiada, of which they made vessels for the house of the LORD, vessels to minister and to offer with, and spoons and vessels of gold and silver. And they offered burnt offerings in the house of the LORD continually all the days of Jehoiada.

15 I ehoiada a murit bătrîn şi sătul de zile. La moarte, avea o sută treizeci de ani.

¶ But Jehoiada waxed old and was full of days when he died; he was one hundred and thirty years old when he died.

16 L -au îngropat în cetatea lui David la un loc cu împăraţii, pentrucă făcuse bine în Israel, şi faţă de Dumnezeu şi faţă de Casa Lui.

And they buried him in the city of David among the kings because he had done good in Israel, both toward God and toward his house.

17 D upă moartea lui Iehoiada, căpeteniile lui Iuda au venit şi s'au închinat înaintea împăratului. Atunci împăratul i -a ascultat.

Now after the death of Jehoiada, the princes of Judah came and worshipped the king. Then the king hearkened unto them.

18 Ş i au părăsit Casa Domnului, Dumnezeului părinţilor lor, şi au slujit Astarteelor şi idolilor. Mînia Domnului a venit asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului, pentrucă se făcuseră vinovaţi în felul acesta.

And they left the house of the LORD God of their fathers and served groves and idols, and wrath came upon Judah and Jerusalem for their guilt.

19 D omnul a trimes la ei prooroci să -i întoarcă înapoi la El, dar n'au ascultat de înştiinţările pe cari le-au primit.

Yet he sent prophets to them to bring them again unto the LORD, and they testified against them, but they would not give ear.

20 Z aharia, fiul preotului Iehoiada, a fost îmbrăcat cu Duhul lui Dumnezeu. El s'a înfăţişat înaintea poporului şi i -a zis:,, Aşa vorbeşte Dumnezeu:,, Pentruce călcaţi poruncile Domnului? Nu veţi propăşi. Pentrucă aţi părăsit pe Domnul, şi El vă va părăsi.``

And the Spirit of God clothed himself in Zechariah, the son of Jehoiada, the priest, who being over the people, said unto them, Thus hath God said, Why do ye transgress the commandments of the LORD? Ye shall not prosper in this; for because ye have forsaken the LORD, he shall also forsake you.

21 Ş i au uneltit împotriva lui, şi l-au ucis cu pietre, din porunca împăratului, în curtea Casei Domnului.

And they conspired against him and stoned him with stones at the commandment of the king in the court of the house of the LORD.

22 Î mpăratul Ioas nu şi -a adus aminte de bunăvoinţa pe care o avusese faţă de el Iehoiada, tatăl lui Zaharia, şi a omorît pe fiul lui. Zaharia a zis cînd a murit:,, Domnul să vadă, şi să judece!``

Thus Joash, the king, did not remember the mercy which Jehoiada, his father, had done to him but slew his son; who said when he died, The LORD look upon it and require it.

23 D upă trecerea anului, oastea Sirienilor s'a suit împotriva lui Ioas, şi a venit în Iuda şi la Ierusalim. Au omorît din popor pe toate căpeteniile poporului, şi au trimes împăratului toată prada la Damasc.

And at the end of the year, the host of Syria came up against him, and they came to Judah and Jerusalem and destroyed all the princes of the people from among the people and sent all the spoil of them unto the king of Damascus.

24 O astea Sirienilor a venit cu un mic număr de oameni. Totuş, Domnul a dat în mînile lor o oaste foarte însemnată, pentrucă părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinţilor lor. Astfel au pedepsit Sirienii pe Ioas.

For even though the army of the Syrians had come with a small company of men, the LORD delivered a very great host into their hand because they had forsaken the LORD God of their fathers. So they executed judgments against Joash.

25 C înd au plecat dela el, după ce -l lăsaseră în mari suferinţe, slujitorii lui au uneltit împotriva lui din pricina sîngelui fiului preotului Iehoiada. L-au omorît în patul lui, şi a murit. L-au îngropat în cetatea lui David, dar nu l-au îngropat în mormintele împăraţilor.

And when they were departed from him (for they left him in great diseases), his own slaves conspired against him for the blood of the sons of Jehoiada, the priest, and slew him on his bed, and he died; and they buried him in the city of David, but they did not bury him in the sepulchres of the kings.

26 I ată pe ceice au uneltit împotriva lui: Zabad, fiul Şimeatei, o femeie Amonită, şi Iozabad, fiul Şimritei, o femeie Moabită.

Those that conspired against him were Zabad, the son of Shimeath, an Ammonitess, and Jehozabad, the son of Shimrith, a Moabitess.

27 C ît despre fiii lui, despre marele număr de proorocii făcute cu privire la el, şi despre dregerea Casei lui Dumnezeu, toate acestea sînt scrise în istoria din cartea împăraţilor. În locul lui a domnit fiul său Amaţia.

Now concerning his sons, and of the multiplication that he did of the taxes and the repairing of the house of God, behold, they are written in the story of the book of the kings. And Amaziah, his son, reigned in his stead.