1 ( Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui Asaf.) Cîntaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!

¶ Sing aloud unto God our strength; make a joyful noise unto the God of Jacob.

2 C întaţi o cîntare, sunaţi din tobă, din arfa cea plăcută şi din alăută!

Take the song and play the timbrel, the harp of joy with the psaltery.

3 S unaţi din trîmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!

Blow the shofar in the new moon in the time appointed on our solemn feast day.

4 C ăci aceasta este o lege pentru Israel, o poruncă a Dumnezeului lui Iacov.

For this is a statute of Israel and an ordinance of the God of Jacob.

5 E l a rînduit sărbătoarea aceasta pentru Iosif, cînd a mers împotriva ţării Egiptului... Atunci am auzit un glas, pe care nu l-am cunoscut: -

This he ordained in Joseph for a testimony, when he went out through the land of Egypt where I heard a language that I did not understand.

6 I -am descărcat povara de pe umăr, şi mînile lui nu mai ţin coşul.

I removed his shoulder from the burden; his hands were delivered from working with clay.

7 A i strigat în necaz, şi te-am izbăvit; ţi-am răspuns în locul tainic al tunetului, şi te-am încercat la apele Meriba. -

Thou didst call in trouble, and I delivered thee; I answered thee in the secret place of thunder; I proved thee at the waters of Meribah. Selah.

8 A scultă, poporul Meu, şi te voi sfătui, Israele, de M'ai asculta!

¶ Hear, O my people, and I will testify unto thee; O Israel, if thou wilt hearken unto me,

9 N iciun dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu te închini înaintea dumnezeilor străini!

no strange god shall be in thee, neither shalt thou worship any strange god.

10 E u sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului; deschide-ţi gura larg, şi ţi -o voi umplea!``

I am the LORD thy God, who brought thee out of the land of Egypt; open thy mouth wide, and I will fill it.

11 D ar poporul Meu n'a ascultat glasul Meu, Israel nu M'a ascultat.

But my people did not hearken to my voice, and Israel did not love me.

12 A tunci i-am lăsat în voia pornirilor inimii lor, şi au urmat sfaturile lor.

So I gave them up unto the hardness of their heart, and they walked in their own counsels.

13 O ! de M'ar asculta poporul Meu, de ar umbla Israel în căile Mele!

Oh, if my people would hearken unto me and Israel would walk in my ways!

14 Î ntr'o clipă aş înfrunta pe vrăjmaşii lor, Mi-aş întoarce mîna împotriva protivnicilor lor;

I would soon subdue their enemies and turn my hand against their adversaries.

15 c eice urăsc pe Domnul l-ar linguşi, şi fericirea lui Israel ar dăinui în veci.

The haters of the LORD would have submitted themselves unto him, and their time would endure for ever.

16 L -aş hrăni cu cel mai bun grîu, şi l-aş sătura cu miere din stîncă.

And God would have fed them also the finest of the wheat, and with honey out of the rock I would have satisfied thee.