1 M arele preot a zis:,, Aşa stau lucrurile?``

¶ Then the prince of the priests said, Are these things so?

2 Ş tefan a răspuns:,, Fraţilor şi părinţilor, ascultaţi! Dumnezeul slavei S'a arătat părintelui nostru Avraam, cînd era în Mesopotamia, înainte ca să se aşeze în Haran.

And he said, Men, brethren, and fathers, hearken. The God of glory appeared unto our father Abraham, when he was in Mesopotamia, before he dwelt in Haran,

3 Ş i i -a zis:, Ieşi din ţara ta şi din familia ta, şi du-te în ţara, pe care ţi -o voi arăta.``

and said unto him, Get thee out of thy country and from thy kindred and come into the land which I shall show thee.

4 E l a ieşit atunci din ţara Haldeilor, şi s'a aşezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l -a strămutat în ţara aceasta, în care locuiţi voi acum.

Then he came out of the land of the Chaldaeans and dwelt in Haran; and from there, when his father was dead, he removed him into this land, in which ye now dwell.

5 D in ţara aceea nu i -a dat nimic în stăpînire, nici măcar o palmă de loc, ci i -a făgăduit că i -o va da în stăpînire lui, şi seminţei lui după el, măcar că n'avea niciun copil.

And he gave him no inheritance in it, no, not so much as to set his foot on; yet he promised that he would give it to him for a possession and to his seed after him, when as yet he had no child.

6 D umnezeu i -a spus că sămînţa lui va locui într -o ţară străină, va fi robită, şi va fi chinuită patru sute de ani.

And God spoke thus, That his seed should sojourn in a strange land; and that they should bring them into slavery and mistreat them four hundred years.

7 D ar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu`, a zis Dumnezeu., După aceea, vor ieşi, şi-Mi vor sluji în locul acesta.`

And the Gentiles unto whom they shall be in slavery I will judge, said God; and after that they shall come forth and serve me in this place.

8 A poi i -a dat legămîntul tăierii împrejur; şi astfel Avraam, cînd a născut pe Isaac, l -a tăiat împrejur în ziua a opta; Isaac a născut şi a tăiat împrejur pe Iacov, şi Iacov pe cei doisprezece patriarhi.

And he gave him the covenant of circumcision; and so Abraham begat Isaac and circumcised him the eighth day, and Isaac begat Jacob, and Jacob begat the twelve patriarchs.

9 I ar patriarhii, cari pizmuiau pe Iosif, l-au vîndut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el,

And the patriarchs, moved with envy, sold Joseph into Egypt, but God was with him

10 ş i l -a izbăvit din toate necazurile lui; i -a dat înţelepciune şi trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l -a pus dregător peste Egipt şi peste toată casa lui.

and delivered him out of all his afflictions and gave him grace and wisdom in the sight of Pharaoh king of Egypt, and he made him governor over Egypt and all his house.

11 A venit o foamete în tot Egiptul şi Canaanul. Nevoia era mare, şi părinţii noştri nu găseau merinde.

Now there came a famine over all the land of Egypt and Canaan, and great tribulation, and our fathers found no sustenance.

12 I acov a auzit că în Egipt era grîu, şi a trimes pe părinţii noştri întîiaş dată acolo.

But when Jacob heard that there was wheat in Egypt, he sent our fathers the first time.

13 Ş i cînd au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de fraţii săi, şi Faraon a aflat din ce neam era Iosif.

And in the second Joseph was made known to his brethren; and Joseph’s lineage was made known unto Pharaoh.

14 A poi Iosif a trimes să cheme pe tatăl său Iacov şi pe toată familia lui, şaptezeci şi cinci de suflete.

Then Joseph sent and called his father Jacob unto him and all his kindred, seventy-five souls.

15 I acov s'a pogorît în Egipt, unde a murit el şi părinţii noştri.

So Jacob went down into Egypt and died, he and our fathers,

16 Ş i au fost strămutaţi la Sihem, şi puşi în mormîntul, pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani dela fiii lui Emor, în Sihem.

who were carried over into Shechem and laid in the sepulchre that Abraham bought for a sum of money from the sons of Hamor of Shechem.

17 S e apropia vremea cînd trebuia să se împlinească făgăduinţa, pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut şi s'a înmulţit în Egipt,

¶ But when the time of the promise drew nigh, which God had sworn to Abraham, the people grew and multiplied in Egypt,

18 p înă cînd s'a ridicat un alt împărat, care nu cunoştea pe Iosif.

until another king arose, who did not know Joseph.

19 Î mpăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru, şi a chinuit pe părinţii noştri, pînă acolo ca să-şi lepede pruncii, ca să nu trăiască.

The same dealt subtly with our kindred and mistreated our fathers so that they exposed their babies to death, to the end that the generation would cease.

20 P e vremea aceasta s'a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.

In which time Moses was born and was beautiful to God and was nourished in his father’s house three months;

21 Ş i cînd a fost lepădat, l -a luat fiica lui Faraon, şi l -a crescut ca pe copilul ei.

and when he was put in danger, Pharaoh’s daughter took him in and nourished him as her own son.

22 M oise a învăţat toată înţelepciunea Egiptenilor, şi era puternic în cuvinte şi în fapte.

And Moses was taught in all the wisdom of the Egyptians and was mighty in his words and deeds.

23 E l avea patruzeci de ani, cînd i -a venit în inimă dorinţa să cerceteze pe fraţii săi, pe fiii lui Israel.

And when he was full forty years old, it came into his heart to visit his brethren the sons of Israel.

24 A văzut pe unul din ei suferind nedreptate; i -a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, şi a omorît pe Egiptean.

And seeing one of them suffer wrong, he defended him and smote the Egyptian, avenging the oppressed;

25 C redea că fraţii lui vor pricepe că Dumnezeu prin mîna lui le va da izbăvirea; dar n'au priceput.

for he supposed his brethren would have understood how that God was to give them saving health by his hand, but they had not understood.

26 A doua zi, cînd se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, şi i -a îndemnat la pace., Oamenilor`, a zis el,, voi sînteţi fraţi; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul?`

And the next day he showed himself unto them as they strove and urged them to peace, saying, Sirs, ye are brethren; why do ye wrong one to another?

27 D ar cel ce nedreptăţea pe aproapele său, l -a îmbrîncit, şi i -a zis:, Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător peste noi?

But he that did his neighbour wrong thrust him away, saying, Who made thee a prince and a judge over us?

28 V rei să mă omori şi pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?`

Wilt thou kill me as thou didst the Egyptian yesterday?

29 L a auzul acestor vorbe, Moise a fugit, şi s'a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii.

Then Moses fled at this word and became a sojourner in the land of Madian, where he begat two sons.

30 P este patruzeci de ani, i s'a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.

¶ And when forty years were expired, the angel of the Lord appeared to him in the wilderness of Mount Sinai, in a flame of fire in a bush.

31 M oise, cînd l -a văzut, s'a mirat de arătarea aceasta; şi, pe cînd se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,

When Moses saw it, he wondered at the vision; and as he drew near to consider it, the voice of the Lord came unto him,

32 c are i -a zis:, Eu sînt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.` Şi Moise, tremurînd, n'a îndrăznit să se uite.

saying, I am the God of thy fathers, the God of Abraham and the God of Isaac and the God of Jacob. Then Moses trembled and dared not to behold.

33 D omnul i -a zis:, Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai, este un pămînt sfînt.

Then the Lord said to him, Put off thy shoes from thy feet; for the place where thou dost stand is holy ground.

34 A m văzut suferinţa poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele, şi M'am pogorît să -i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimete în Egipt.`

I have seen, I have seen the affliction of my people which is in Egypt, and I have heard their groaning and am come down to deliver them. And now come, I will send thee into Egypt.

35 P e acest Moise, de care se lepădaseră ei, cînd au zis:, Cine te -a pus pe tine stăpînitor şi judecător?` Dumnezeu l -a trimes ca stăpînitor şi izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.

This Moses, whom they had refused, saying, Who made thee a prince and a judge? the same did God send as prince and redeemer by the hand of the angel who appeared to him in the bush.

36 E l i -a scos din Egipt, şi a făcut minuni şi semne în Egipt, la Marea Roşie, şi în pustie, patruzeci de ani.

He brought them out, showing wonders and signs in the land of Egypt and in the Red Sea and in the wilderness for forty years.

37 A cest Moise a zis fiilor lui Israel:, Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine: de el să ascultaţi.``

This is that Moses, who said unto the sons of Israel, A prophet shall the Lord your God raise up unto you of your brethren like unto me; him shall ye hear.

38 E l este acela care, în adunarea Israeliţilor din pustie, cu îngerul, care i -a vorbit pe muntele Sinai, şi cu părinţii noştri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.

This is he, who was in the congregation in the wilderness with the angel who spoke to him in the Mount Sinai and with our fathers, who received the oracles of life to give unto us;

39 P ărinţii noştri n'au vrut să -l asculte, ci l-au nesocotit: şi, în inimile lor, s'au întors spre Egipt,

to whom our fathers would not obey, but thrust him from them, and in their hearts turned back again into Egypt,

40 ş i au zis lui Aaron:, Fă-ne nişte dumnezei, cari să meargă înaintea noastră; căci acest Moise, care ne -a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s'a făcut.`

saying unto Aaron, Make us gods to go before us; for as for this Moses, who brought us out of the land of Egypt, we know not what is become of him.

41 Ş i în zilele acelea, au făcut un viţel, au adus jertfă idolului, şi s'au bucurat de lucrul mînilor lor.

And then they made a calf and offered sacrifice unto the idol and rejoiced in the works of their own hands.

42 A tunci Dumnezeu S'a întors dela ei, şi i -a dat să se închine oştirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor:, Mi-aţi adus voi vite junghiate şi jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?..

¶ Then God withdrew and gave them up to worship the host of the heaven; as it is written in the book of the prophets, O ye house of Israel, have ye offered to me slain beasts and sacrifices by the space of forty years in the wilderness?

43 A ţi purtat cortul lui Moloh şi chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-aţi făcut ca să vă închinaţi lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.`

On the contrary, ye took up the tabernacle of Moloch and the star of your god Remphan, figures which ye made to worship them; and I will carry you away beyond Babylon.

44 P ărinţii noştri aveau în pustie cortul întîlnirii, aşa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul, pe care -l văzuse.

Our fathers had the tabernacle of the testimony in the wilderness, as he had appointed, speaking unto Moses that he should make it according to the fashion that he had seen,

45 Ş i părinţii noştri l-au adus, la rîndul lor, supt povăţuirea lui Iosua, cînd au intrat în ţara stăpînită de Neamurile, pe cari Dumnezeu le -a izgonit dinaintea părinţilor noştri; şi a rămas acolo pînă în zilele lui David.

which also our fathers that came after brought in with Jesus into the possession of the Gentiles, whom God drove out before the face of our fathers unto the days of David,

46 D avid a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, şi a cerut să ridice o locuinţă pentru Dumnezeul lui Iacov.

who found grace before God and asked to provide a tabernacle for the God of Jacob.

47 Ş i Solomon a fost acela care I -a zidit o casă.

But Solomon built him a house.

48 D ar Cel Prea Înalt nu locuieşte în lăcaşuri făcute de mîni omeneşti, cum zice proorocul:

Howbeit the most High does not dwell in temples made with hands, as saith the prophet,

49 C erul este scaunul Meu de domnie, şi pămîntul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă?

Heaven is my throne, and earth is my footstool; what house will ye build me? saith the Lord, or what is the place of my rest?

50 N 'a făcut mîna Mea toate aceste lucruri?...``

Has not my hand made all these things?

51 O ameni tari la cerbice, netăiaţi împrejur cu inima şi cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviţi Duhului Sfînt. Cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi şi voi.

¶ Ye stiffnecked and uncircumcised in heart and ears, ye do always resist the Holy Spirit; as your fathers did, so do ye.

52 P e cari din prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorît pe ceice vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vîndut acum, şi L-aţi omorît.

Who of the prophets have your fathers not persecuted? and they have slain those who announced before the coming of the Just One, of whom ye have now been the betrayers and murderers,

53 v oi, cari aţi primit Legea dată prin îngeri, şi n'aţi păzit -o!...``

who have received the law by the disposition of angels and have not kept it.

54 C înd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă, şi scrîşneau din dinţi împotriva lui.

¶ When they heard these things, they were divided in their hearts and gnashed on him with their teeth.

55 D ar Ştefan, plin de Duhul Sfînt, şi -a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, şi pe Isus stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu;

But he, being full of the Holy Spirit, looked up steadfastly into heaven and saw the glory of God and Jesus standing on the right hand of God

56 ş i a zis:,, Iată, văd cerurile deschise, şi pe Fiul omului stînd în picioare la dreapta lui Dumnezeu.``

and said, Behold, I see the heavens opened and the Son of man standing on the right hand of God.

57 E i au început atunci să răcnească, şi-au astupat urechile, şi s'au năpustit toţi într'un gînd asupra lui.

And crying out with a loud voice, they stopped their ears and ran upon him with one accord;

58 L -au tîrît afară din cetate, şi l-au ucis cu pietre. Marturii şi-au pus hainele la picioarele unui tînăr, numit Saul.

and casting him out of the city, they stoned him; and the witnesses laid down their clothes at a young man’s feet, whose name was Saul.

59 Ş i aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea:,, Doamne Isuse, primeşte duhul meu!``

And they stoned Stephen calling upon God and saying, Lord Jesus, receive my spirit.

60 A poi a îngenuncheat, şi a strigat cu glas tare:,, Doamne, nu le ţinea în seamă păcatul acesta!`` Şi după aceste vorbe, a adormit.

And he kneeled down and cried with a loud voice, Lord, impute not this sin to their charge. And having said this, he fell asleep in the Lord.