1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

¶ And Job answered and said,

2 O h! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,

Oh that my grief and calamity were justly weighed and laid equally in the balances!

3 a r fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!

For it would be heavier than the sand of the sea; therefore, my words are swallowed up.

4 C ăci săgeţile Celui Atotputernic m'au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!

For the arrows of the Almighty are within me; my spirit drinks of the poison; and terrors of God combat me.

5 S biară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?

Does the wild ass bray when he has grass? Does the ox low over his fodder?

6 P oţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?

Can that which is unsavoury be eaten without salt? Or is there any taste in the white of an egg?

7 O rice lucru de care aş vrea să nu m'ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!

The things that my soul refused to touch before, now by my sorrow are my food.

8 O , de mi s'ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!

¶ Oh, that I might have my request and that God would grant me the thing that I long for!

9 D e ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!

Even that it would please God to destroy me, that he would let loose his hand and cut me off!

10 Î mi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n'am călcat poruncile Celui Sfînt.

Then should my comfort grow; I would hold on to sorrow without mercy; for I have not contradicted the words of the Holy One.

11 L a ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?

What is my strength that I should hope? What is my end that I should prolong my life?

12 T ăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?

Is my strength the strength of stones? Or is my flesh of steel?

13 N u sînt eu lipsit de ajutor, şi n'a fugit mîntuirea de mine?

Am I not doing all that I can, and even with all this I lack the power to do anything?

14 C el ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.

¶ He that is afflicted deserves mercy from his friend; but he has forsaken the fear of the Almighty.

15 F raţii mei s'au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.

My brethren have lied to me as a brook; they passed away as an impetuous stream,

16 U n sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;

which was hidden by ice and covered by snow.

17 v ine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.

Which in the time of heat, they vanish; when they are heated, they disappear out of their place;

18 C ete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.

they turn aside out of the paths of their way; they go to nothing and perish.

19 C etele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.

The travelers of Tema looked; the traveling companies of Sheba waited for them.

20 D ar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.

They were put to shame because of their hope; they came there and found them confused.

21 A şa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!

Now ye are certainly as they; ye have seen the torment and are afraid.

22 V 'am zis eu oare:, Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,

¶ Did I say, Bring unto me and pay for me out of your substance

23 s căpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`

and deliver me from the enemy’s hand and ransom me from the hand of the mighty?

24 Î nvăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.

Teach me, and I will be silent; and cause me to understand in what I have erred.

25 O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?

How forcible are the words of rectitude! But what does your argument reprove?

26 V reţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?

Are ye not thinking up words of reproof and throw to the wind words that are lost?

27 V oi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.

Ye also overwhelm the fatherless and dig a pit before your friend.

28 U itaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!

Now, therefore, if ye desire, look upon me and see if I shall lie in your presence.

29 Î ntoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!

Turn now, and there is no iniquity; return again to look for my righteousness in this.

30 E ste vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?

If there is iniquity in my tongue or if my taste cannot discern the torments.