1 D omnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¶ And the LORD spoke unto Moses, saying,

2 V orbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

Speak unto all the congregation of the sons of Israel and say unto them, Ye shall be holy, for I the LORD your God am holy.

3 F iecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Ye shall fear, every man his mother and his father and keep my sabbaths. I AM your God.

4 S ă nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not return unto idols nor make to yourselves molten gods. I AM your God.

5 C înd veţi aduce Domnului o jertfă de mulţămire, s'o aduceţi aşa ca să fie primită.

And when ye offer a sacrifice of peace unto the LORD, ye shall offer it of your own free will.

6 J ertfa să fie mîncată în ziua cînd o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc.

It shall be eaten the same day ye offer it and on the next day, and any remaining until the third day shall be burnt in the fire.

7 D acă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită.

And if it is eaten at all on the third day, it is abominable; it shall not be accepted;

8 C ine va mînca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

and whoever eats it shall bear his iniquity because he has profaned the holiness of the LORD, and that person shall be cut off from among his people.

9 C înd veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor.

And when ye reap the harvest of your land, thou shalt not completely reap the corners of thy field, neither shalt thou gather the gleanings of thy harvest.

10 N ici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strîngi boabele cari vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

And thou shalt not glean thy vineyard, neither shalt thou gather the fallen grapes of thy vineyard; thou shalt leave them for the poor and the stranger. I AM your God.

11 S ă nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

¶ Ye shall not steal, neither deal falsely, neither lie one to another.

12 S ă nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sînt Domnul.

And ye shall not swear by my name falsely, neither shalt thou defile the name of thy God. I am the LORD.

13 S ă nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic dela el prin silă. Să nu opreşti pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

Thou shalt not defraud thy neighbour, neither rob him. Do not detain the wages of the work of the hired man in thy house until the morning.

14 S ă nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să -l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

Thou shalt not curse the deaf, nor put a stumblingblock before the blind, but shalt fear thy God. I am the LORD.

15 S ă nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

Ye shall do no unrighteousness in judgment, neither pleasing the poor, nor favoring the mighty; but in righteousness shalt thou judge thy neighbour.

16 S ă nu umbli cu bîrfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sînt Domnul.

Thou shalt not travel about as a talebearer among thy people; neither shalt thou stand against the blood of thy neighbour. I am the LORD.

17 S ă nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

Thou shalt not hate thy brother in thine heart; thou shalt rebuke thy neighbour in sincerity, that thou not bear sin for him.

18 S ă nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.

Thou shalt not avenge, nor bear any grudge against the sons of thy people, but thou shalt love thy neighbour as thyself. I am the LORD.

19 S ă păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu sameni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

¶ Ye shall keep my statutes. Thou shalt not let thy animal join with a diverse kind for mixtures; thou shalt not sow thy field with mixture, neither shalt thou wear garments of a mixture of different things.

20 C înd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n'a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amîndoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentrucă ea nu era slobodă.

And when a man lies carnally with a woman that is a bondmaid, betrothed to a husband and has not been completely ransomed nor been given her freedom, both shall be scourged; they shall not be put to death because she is not free.

21 E l să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină.

And he shall bring in expiation for his guilt unto the LORD, unto the door of the tabernacle of the testimony, a ram for expiation of guilt.

22 P reotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l -a făcut, cu berbecele adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l -a făcut, îi va fi iertat.

And the priest shall reconcile him with the ram of the guilt before the LORD for his sin which he has committed, and the sin which he has committed shall be forgiven him.

23 C înd veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mîncaţi din ele.

And when ye have come into the land and shall have planted all manner of trees for food, then ye shall circumcise the foreskin of the fruit; three years it shall be uncircumcised unto you; it shall not be eaten of.

24 Î n al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

But in the fourth year all the fruit thereof shall be holiness of rejoicing unto the LORD.

25 Î n al cincilea an, să mîncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

And in the fifth year ye shall eat of the fruit thereof that it may yield unto you the increase thereof. I AM your God.

26 S ă nu mîncaţi nimic cu sînge. Să nu ghiciţi după vîrcolaci, nici după nori.

Ye shall not eat any thing with blood. Ye shall not be fortunetellers, nor diviners.

27 S ă nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

Ye shall not round the corners of your heads, neither shalt thou mar the corners of thy beard.

28 S ă nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sînt Domnul.

Ye shall not make any cuttings in your flesh for the dead, nor print any marks upon you. I am the LORD.

29 S ă nu-ţi necinsteşti fata, dînd -o să fie curvă, pentruca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

Do not contaminate thy daughter, causing her to commit fornication, lest the land be prostituted, and the land become full of wickedness.

30 S ă păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul.

¶ Ye shall keep my sabbaths and reverence my sanctuary. I am the LORD.

31 S ă nu vă duceţi la ceice cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu -i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not return unto spiritists or seek after diviners, to be defiled by them. I AM your God.

32 S ă te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

Thou shalt rise up before grey hair and honour the face of the elder and fear thy God. I am the LORD.

33 D acă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu -l asupriţi.

And when a stranger shall sojourn with thee in your land, ye shall not oppress him.

34 S ă vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

But the stranger that dwells with you shall be as the natural of yourselves, and thou shalt love him as thyself; for ye were strangers in the land of Egypt. I AM your God.

35 S ă nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

Ye shall do no unrighteousness in judgment, in measurement of land, in weight, or in other measure.

36 S ă aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.

Just balances, just weights, a just ephah, and a just hin shall ye have. I AM your God, who brought you out of the land of Egypt.

37 S ă păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sînt Domnul.``

Keep, therefore, all my statutes and all my rights and do them. I am the LORD.