1 D omnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

And the Lord said to Moses,

2 V orbeşte întregei adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

Say to all the assembly of the Israelites, You shall be holy, for I the Lord your God am holy.

3 F iecare din voi să cinstească pe mamă-sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Each of you shall give due respect to his mother and his father, and keep My Sabbaths holy. I the Lord am your God.

4 S ă nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not turn to idols and things of nought or make for yourselves molten gods. I the Lord am your God.

5 C înd veţi aduce Domnului o jertfă de mulţămire, s'o aduceţi aşa ca să fie primită.

And when you offer a sacrifice of peace offering to the Lord, you shall offer it so that you may be accepted.

6 J ertfa să fie mîncată în ziua cînd o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc.

It shall be eaten the same day you offer it and on the day following; and if anything remains until the third day, it shall be burned in the fire.

7 D acă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită.

If it is eaten at all the third day, it is loathsome; it will not be accepted.

8 C ine va mînca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

But everyone who eats it shall bear his iniquity, for he has profaned a holy thing of the Lord; and that soul shall be cut off from his people.

9 C înd veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din cîmpul tău, şi să nu strîngi spicele rămase pe urma secerătorilor.

And when you reap the harvest of your land, you shall not reap your field to its very corners, neither shall you gather the fallen ears or gleanings of your harvest.

10 N ici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strîngi boabele cari vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

And you shall not glean your vineyard bare, neither shall you gather its fallen grapes; you shall leave them for the poor and the stranger. I am the Lord your God.

11 S ă nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

You shall not steal, or deal falsely, or lie one to another.

12 S ă nu juraţi strîmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sînt Domnul.

And you shall not swear by My name falsely, neither shall you profane the name of your God. I am the Lord.

13 S ă nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic dela el prin silă. Să nu opreşti pînă a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

You shall not defraud or oppress your neighbor or rob him; the wages of a hired servant shall not remain with you all night until morning.

14 S ă nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să -l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

You shall not curse the deaf or put a stumbling block before the blind, but you shall fear your God. I am the Lord.

15 S ă nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

You shall do no injustice in judging a case; you shall not be partial to the poor or show a preference for the mighty, but in righteousness and according to the merits of the case judge your neighbor.

16 S ă nu umbli cu bîrfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sînt Domnul.

You shall not go up and down as a dispenser of gossip and scandal among your people, nor shall you endanger the life of your neighbor. I am the Lord.

17 S ă nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

You shall not hate your brother in your heart; but you shall surely rebuke your neighbor, lest you incur sin because of him.

18 S ă nu te răsbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sînt Domnul.

You shall not take revenge or bear any grudge against the sons of your people, but you shall love your neighbor as yourself. I am the Lord.

19 S ă păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu sameni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

You shall keep My statutes. You shall not let your domestic animals breed with a different kind; you shall not sow your field with mixed seed, neither wear a garment of linen mixed with wool.

20 C înd un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n'a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amîndoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentrucă ea nu era slobodă.

And if a man lies carnally with a woman who is a slave betrothed to a husband and not yet ransomed or given her freedom, they shall be punished; they shall not be put to death, because she was not free;

21 E l să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întîlnirii, un berbece ca jertfă pentru vină.

But he shall bring his guilt or trespass offering to the Lord to the door of the Tent of Meeting, a ram for a guilt or trespass offering.

22 P reotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l -a făcut, cu berbecele adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l -a făcut, îi va fi iertat.

The priest shall make atonement for him with the ram of the guilt or trespass offering before the Lord for his sin, and he shall be forgiven for committing the sin.

23 C înd veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mîncaţi din ele.

And when you come into the land and have planted all kinds of trees for food, then you shall count the fruit of them as inedible and forbidden to you for three years; it shall not be eaten.

24 Î n al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

In the fourth year all their fruit shall be holy for giving praise to the Lord.

25 Î n al cincilea an, să mîncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

But in the fifth year you may eat of the fruit, that their produce may enrich you; I am the Lord your God.

26 S ă nu mîncaţi nimic cu sînge. Să nu ghiciţi după vîrcolaci, nici după nori.

You shall not eat anything with the blood; neither shall you use magic, omens, or witchcraft.

27 S ă nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

You shall not round the corners of the hair of your heads nor trim the corners of your beard.

28 S ă nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sînt Domnul.

You shall not make any cuttings in your flesh for the dead nor print or tattoo any marks upon you; I am the Lord.

29 S ă nu-ţi necinsteşti fata, dînd -o să fie curvă, pentruca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

Do not profane your daughter by causing her to be a harlot, lest the land fall into harlotry and become full of wickedness.

30 S ă păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfînt. Eu sînt Domnul.

You shall keep My Sabbaths and reverence My sanctuary. I am the Lord.

31 S ă nu vă duceţi la ceice cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu -i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

Turn not to those who have familiar spirits or to wizards; do not seek them out to be defiled by them. I am the Lord your God.

32 S ă te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrîn. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sînt Domnul.

You shall rise up before the hoary head and honor the face of the old man and fear your God. I am the Lord.

33 D acă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu -l asupriţi.

And if a stranger dwells temporarily with you in your land, you shall not suppress and mistreat him.

34 S ă vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.

But the stranger who dwells with you shall be to you as one born among you; and you shall love him as yourself, for you were strangers in the land of Egypt. I am the Lord your God.

35 S ă nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

You shall do no unrighteousness in judgment, in measures of length or weight or quantity.

36 S ă aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului.

You shall have accurate and just balances, just weights, just ephah and hin measures. I am the Lord your God, Who brought you out of the land of Egypt.

37 S ă păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sînt Domnul.``

You shall observe all My statutes and ordinances and do them. I am the Lord.