1 P entruce nu păzeşte Cel Atotputernic vremurile de judecată, şi dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă?

Why does He not set seasons for judgment? Why do those who know Him see not His days ?

2 S înt unii cari mută hotarele, fură turmele, şi le pasc;

Some remove the landmarks; they violently take away flocks and pasture them.

3 i au măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei;

They drive away the donkey of the fatherless; they take the widow’s ox for a pledge.

4 î mbrîncesc din drum pe cei lipsiţi, silesc pe toţi nenorociţii din ţară să se ascundă.

They crowd the poor and needy off the road; the poor and meek of the earth all hide themselves.

5 Ş i aceştia, ca măgarii sălbatici din pustie, ies dimineaţa la lucru să caute hrană, şi în pustie trebuie să caute pînea pentru copiii lor.

Behold, as wild asses in the desert, go forth to their work, seeking diligently for prey and food; the wilderness yields them bread for their children.

6 T aie nutreţul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.

They reap each one his fodder in a field, and they glean the vintage of the wicked man.

7 Î i apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului.

They lie all night naked, without clothing, and have no covering in the cold.

8 Î i pătrunde ploaia munţilor, şi, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci.

They are wet with the showers of the mountains and cling to the rock for want of shelter.

9 A ceia smulg pe orfan dela ţîţă, iau zălog tot ce are săracul.

pluck the fatherless infants from the breast, and take the poor for a pledge,

10 Ş i săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii şi -s flămînzi;

So that the needy go about naked for lack of clothing, and though hungry, they must carry the sheaves.

11 î n grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, şi le este sete;

Among the olive rows make oil; they tread the presses, but suffer thirst.

12 î n cetăţi se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniţi strigă... Şi Dumnezeu nu ia seama la aceste mişelii!

From out of the populous city men groan, and the very life of the wounded cries for help; yet God regards not the wrong done them.

13 A lţii sînt vrăjmaşi ai luminii, nu cunosc căile ei, nu umblă pe cărările ei.

These wrongdoers are of those who rebel against the light; they know not its ways nor stay in its paths.

14 U cigaşul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac şi lipsit, şi noaptea fură.

The murderer rises with the light; he kills the poor and the needy, and in the night he becomes as a thief.

15 O chiul preacurvarului pîndeşte amurgul:, Nimeni nu mă va vedea,` zice el, şi îşi pune o măhramă pe faţă.

The eye also of the adulterer waits for the twilight, saying, No eye shall see me, and he puts a disguise upon his face.

16 N oaptea sparg casele, ziua stau închişi; se tem de lumină.

In the dark, they dig through houses; by day they shut themselves up; they do not know the sunlight.

17 P entru ei, dimineaţa este umbra morţii, şi cînd o văd, simt toate spaimele morţii.

For midnight is morning to all of them; for they are familiar with the terrors of deep darkness.

18 D ar nelegiuitul alunecă uşor pe faţa apelor, pe pămînt n'are decît o parte blestemată, şi niciodată n'apucă pe drumul celor vii!

Swiftly such men pass away on the face of the waters; their portion is cursed in the earth; turns into their vineyards.

19 C um sorb seceta şi căldura apele zăpezii, aşa înghite locuinţa morţilor pe cei ce păcătuiesc.

Drought and heat consume the snow waters; so does Sheol (the place of the dead) those who have sinned.

20 P întecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-şi mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac,

The womb shall forget him, the worm shall feed sweetly on him; he shall be no more remembered, and unrighteousness shall be broken like a tree.

21 e l, care pradă pe femeia stearpă şi fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!...

preys upon the barren, childless woman and does no good to the widow.

22 Ş i totuş, Dumnezeu prin puterea Lui lungeşte zilele celor sîlnici, şi iată -i în picioare cînd nu mai trăgeau nădejde de viaţă;

Yet prolongs the life of the mighty by His power; they rise up when they had despaired of life.

23 E l le dă linişte şi încredere, are privirile îndreptate spre căile lor.

God gives them security, and they rest on it; and His eyes are upon their ways.

24 S 'au ridicat; şi într'o clipă nu mai sînt, cad, mor ca toţi oamenii, sînt tăiaţi ca spicele coapte.

They are exalted for a little while, and then are gone and brought low; they are taken out of the way as all others are and are cut off as the tops of the ears of grain.

25 N u este aşa? Cine mă va dovedi de minciună, cine-mi va nimici cuvintele mele?``

And if this is not so, who will prove me a liar and make my speech worthless?