1 S amuel a murit. Tot Israelul s'a adunat şi l -a plîns, şi l-au îngropat în locuinţa lui la Rama. Atunci David s'a sculat şi s'a pogorît în pustia... Paran.

Now Samuel died, and all the Israelites assembled and mourned for him, and buried him at his house in Ramah. David arose and went to the Wilderness of Paran.

2 Î n Maon era un om foarte bogat, a cărui avere era în Carmel; avea trei mii de oi şi o mie de capre, şi se afla la Carmel pentru tunderea oilor lui.

A very rich man was in Maon, whose possessions and business were in Carmel. He had 3, 000 sheep and 1, 000 goats, and he was shearing his sheep in Carmel.

3 N umele acestui om era Nabal, şi nevasta lui se chema Abigail; era o femee cu judecată şi frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru şi rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb.

The man’s name was Nabal and his wife’s name was Abigail; she was a woman of good understanding, and beautiful. But the man was rough and evil in his doings; he was a Calebite.

4 D avid a aflat în pustie că Nabal îşi tunde oile.

David heard in the wilderness that Nabal was shearing his sheep.

5 A trimes la el zece tineri, cărora le -a zis:,, Suiţi-vă la Carmel, şi duceţi-vă la Nabal. Întrebaţi -l de sănătate în numele meu,

And David sent out ten young men and said to, Go up to Carmel to Nabal and greet him in my name;

6 ş i să -i vorbiţi aşa:, Să trăieşti în pace, şi pacea să fie cu casa ta şi cu tot ce este al tău.

And salute him thus: Peace be to you and to your house and to all that you have.

7 Ş i acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocărît, şi nu li s'a luat nimic în tot timpul cît au fost la Carmel.

I have heard that you have shearers. Now your shepherds have been with us and we did them no harm, and they missed nothing all the time they were in Carmel.

8 Î ntreabă pe slujitorii tăi, şi-ţi vor spune. Să capete trecere dar tinerii aceştia înaintea ta, fiindcă venim într'o zi de bucurie. Dă dar, te rog, robilor tăi şi fiului tău David, ce te lasă inima.``

Ask your young men and they will tell you. Therefore let my young men find favor in your sight, for we come at an opportune time. I pray you, give whatever you have at hand to your servants and to your son David.

9 C înd au ajuns oamenii lui David, au spus lui Nabal toate aceste cuvinte, în numele lui David. Apoi au tăcut.

And when David’s young men came, they said all this to Nabal in the name of David, and then paused.

10 N abal a răspuns slujitorilor lui David:,, Cine este David, şi cine este fiul lui Isai? Astăzi sînt mulţi slujitori cari fug de la stăpîni.

And Nabal answered David’s servants and said, Who is David? Who is the son of Jesse? There are many servants nowadays who are each breaking away from his master.

11 Ş i să-mi iau eu pînea, apa, şi vitele mele, pe cari le-am tăiat pentru tunzătorii mei, şi să le dau unor oameni cari sînt de nu ştiu unde?``

Shall I then take my bread and my water, and my meat that I have killed for my shearers, and give it to men when I do not know where they belong?

12 O amenii lui David şi-au luat drumul înapoi; s'au întors, şi au spus, la sosirea lor, toate aceste cuvinte lui David.

So David’s young men turned away, and came and told him all that was said.

13 A tunci David a zis oamenilor săi:,, Fiecare din voi să-şi încingă sabia``! Şi fiecare şi -a încins sabia. David şi -a încins şi el sabia, şi aproape patru sute de inşi s'au suit după el. Au mai rămas doar două sute la calabalîcuri.

And David said to his men, Every man gird on his sword. And they did so, and David also girded on his sword; and there went up after David about 400 men, and 200 remained with the baggage.

14 U nul din slujitorii lui Nabal a venit şi a zis către Abigail, nevasta lui Nabal:,, Iată că David a trimes din pustie nişte soli să întrebe de sănătate pe stăpînul nostru, şi el s'a purtat rău cu ei.

But one of Nabal’s young men told Abigail, Nabal’s wife, Behold, David sent messengers out of the wilderness to salute our master, and he railed at them.

15 Ş i totuş oamenii aceştia au fost foarte buni cu noi; nu ne-au ocărît, şi nu ni s'a luat nimic, în tot timpul cît am fost cu ei în cîmp.

But David’s men were very good to us, and we were not harmed, nor did we miss anything as long as we went with them, when we were in the fields.

16 N e-au fost zid şi zi şi noapte, în tot timpul cît am fost cu ei, la păscutul turmelor.

They were a wall to us night and day, all the time we were with them keeping the sheep.

17 S ă ştii acum şi vezi ce ai de făcut, căci perderea stăpînului nostru, şi a întregei lui case este hotărîtă, şi el este aşa de rău încît nimeni nu îndrăzneşte să -i vorbească.

So know this and consider what you will do, for evil is determined against our master and all his house. For he is such a wicked man that one cannot speak to him.

18 A bigail a luat îndată două sute de pîni, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grîu prăjit, o sută de turte de stafide, şi două sute de legături de smochine. Le -a pus pe măgari,

Then Abigail made haste and took 200 loaves, two skins of wine, five sheep already dressed, five measures of parched grain, 100 clusters of raisins, and 200 cakes of figs, and laid them on donkeys.

19 ş i a zis slujitorilor săi:,, Luaţi -o înaintea mea, şi eu voi veni după voi. N'a spus nimic bărbatului ei Nabal.

And she said to her servants, Go on before me; behold, I come after you. But she did not tell her husband Nabal.

20 E a a încălecat pe un măgar, a pogorît muntele pe un drum tufos, şi iată că David şi oamenii lui se pogorau în faţa ei, aşa că i -a întîlnit. -

As she rode on her donkey, she came down hidden by the mountain, and behold, David and his men came down opposite her, and she met them.

21 D avid zisese:,În zadar am păzit tot ce are omul acesta în pustie, de nu s'a luat nimic din tot ce are, căci mi -a întors rău pentru bine.

Now David had said, Surely in vain have I protected all that this fellow has in the wilderness, so that nothing was missed of all that belonged to him; and he has repaid me evil for good.

22 D umnezeu să pedepsească pe robul său David cu toată asprimea, dacă voi mai lăsa să rămînă pînă la lumina zilei pe cineva de parte bărbătească... din tot ce este al lui Nabal!``

May God do so, and more also, to David if I leave of all who belong to him one male alive by morning.

23 C înd a zărit Abigail pe David, s'a dat jos repede de pe măgar, a căzut cu faţa la pămînt înaintea lui David, şi s'a închinat pînă la pămînt.

When Abigail saw David, she hastened and lighted off the donkey, and fell before David on her face and did obeisance.

24 A poi, aruncîndu-se la picioarele lui, a zis:,, Eu sînt de vină, domnul meu! Îngăduie roabei tale să-ţi vorbească la urechi, şi ascultă cuvintele roabei tale.

Kneeling at his feet she said, Upon me alone let this guilt be, my lord. And let your handmaid, I pray you, speak in your presence, and hear the words of your handmaid.

25 S ă nu-şi pună domnul meu mintea cu omul acela rău, cu Nabal, căci, cum îi este numele, aşa este şi el; Nabal (Nebun) îi este numele, şi este plin de nebunie. Şi eu, roaba ta, n'am văzut pe oamenii trimeşi de domnul meu.

Let not my lord, I pray you, regard this foolish and wicked fellow Nabal, for as his name is, so is he—Nabal is his name, and folly is with him. But I, your handmaid, did not see my lord’s young men whom you sent.

26 A cum, domnul meu, viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că Domnul te -a oprit să verşi sînge şi să te ajuţi cu mîna ta. Vrăjmaşii tăi, cei ce vor răul domnului meu, să fie ca Nabal!

So now, my lord, as the Lord lives and as your soul lives, seeing that the Lord has prevented you from bloodguiltiness and from avenging yourself with your own hand, now let your enemies and those who seek to do evil to my lord be as Nabal.

27 P rimeşte darul acesta pe care -l aduce roaba ta domnului meu, şi să se împartă oamenilor cari merg după domnul meu.

And now this gift, which your handmaid has brought my lord, let it be given to the young men who follow my lord.

28 I artă, te rog, vina roabei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele Domnului, şi niciodată nu va fi răutate... în tine.

Forgive, I pray you, the trespass of your handmaid, for the Lord will certainly make my lord a sure house, because my lord is fighting the Lord’s battles, and evil has not been found in you all your days.

29 D acă se va ridica cineva care să te urmărească şi să vrea să-ţi ia viaţa, sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul celor vii la domnul, Dumnezeul tău, şi să arunce cu praştia sufletul vrăjmaşilor tăi.

Though man is risen up to pursue you and to seek your life, yet the life of my lord shall be bound in the living bundle with the Lord your God. And the lives of your enemies—them shall He sling out as out of the center of a sling.

30 C înd va face Domnul domnului meu tot binele pe care ţi l -a făgăduit, şi te va pune mai mare peste Israel,

And when the Lord has done to my lord according to all the good that He has promised concerning you and has made you ruler over Israel,

31 a tunci nu va avea domnul meu nici mustrări de cuget şi nici nu -l va durea inima că a vărsat sînge degeaba şi că s'a răzbunat singur. Şi cînd va face Domnul bine domnului meu, adu-ţi aminte de roaba ta.``

This shall be no staggering grief to you or cause for pangs of conscience to my lord, either that you have shed blood without cause or that my lord has avenged himself. And when the Lord has dealt well with my lord, then '> earnestly] remember your handmaid.

32 D avid a zis Abigailei:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care te -a trimes astăzi înaintea mea!

And David said to Abigail, Blessed be the Lord, the God of Israel, Who sent you this day to meet me.

33 B inecuvîntată să fie judecata ta, şi binecuvîntată să fii tu, că m'ai oprit în ziua aceasta să vărs sînge, şi mi-ai oprit mîna!

And blessed be your discretion and advice, and blessed be you who have kept me today from bloodguiltiness and from avenging myself with my own hand.

34 D ar viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, care m'a oprit să-ţi fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, n'ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal, pînă la lumina zilei de mîne.``

For as the Lord, the God of Israel, lives, Who has prevented me from hurting you, if you had not hurried and come to meet me, surely by morning there would not have been left so much as one male to Nabal.

35 Ş i David a luat din mîna Abigailei ce -i adusese, şi i -a zis:,, Suie-te în pace acasă; vezi, că ţi-am ascultat glasul, şi te-am primit bine.``

So David accepted what she had brought him and said to her, Go up in peace to your house. See, I have hearkened to your voice and have granted your petition.

36 A bigail a ajuns la Nabal. Şi tocmai el dădea în casa lui un ospăţ ca un ospăţ împărătesc; inima îi era veselă, şi era beat mort. Ea nu i -a spus nimic, nimic, pînă la lumina zilei.

And Abigail came to Nabal, and behold, he was holding a feast in his house like the feast of a king. And heart was merry, for he was very drunk; so she told him nothing at all until the morning light.

37 D ar dimineaţa, după ce trecuse beţia lui Nabal, nevastă-sa i -a istorisit ce se întîmplase. Inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte, şi s'a făcut ca o piatră.

But in the morning, when the wine was gone out of Nabal, and his wife told him these things, his heart died within him and he became a stone.

38 C am după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal, şi a murit.

And about ten days after that, the Lord smote Nabal and he died.

39 D avid a aflat că murise Nabal, şi a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, că mi -a apărat pricina în ocara pe care mi -a făcut -o Nabal, şi a împedecat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.`` David a trimes vorba Abigailei că vrea s'o ia de nevastă.

When David heard that Nabal was dead, he said, Blessed be the Lord, Who has pleaded the cause of my reproach at the hand of Nabal, and kept His servant from evil. For the Lord has returned the wickedness of Nabal upon his own head. And David sent and communed with Abigail, to take her to him as his wife.

40 S lujitorii lui David au ajuns la Abigail la Carmel, şi i-au vorbit aşa:,, David ne -a trimes la tine, ca să te ia de nevastă.``

And when the servants of David had come to Abigail at Carmel, they said to her, David sent us to you to take you to him to be his wife.

41 E a s'a sculat, s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi a zis:,, Iată, roaba ta se socoteşte ca o roabă, gata să spele picioarele slujitorilor domnului meu.``

And she arose and bowed herself to the earth and said, Behold, let your handmaid be a servant to wash the feet of the servants of my lord.

42 Ş i îndată Abigail a plecat, călare pe un măgar, şi însoţită de cinci fete; a mers după solii lui David, şi i -a fost nevastă.

And Abigail hastened and arose and rode on a donkey, with five of her maids who followed her, and she went after the messengers of David and became his wife.

43 D avid luase şi pe Ahinoam din Izreel, şi amîndouă au fost nevestele lui.

David also took Ahinoam of Jezreel, and they both became his wives.

44 Ş i Saul dăduse pe fiică-sa Mical, nevasta lui David, lui Palti din Galim, fiul lui Laiş.

Saul had given Michal his daughter, David’s wife, to Phalti son of Laish, who was of Gallim.