1 D upăce a sfîrşit de rostit toate aceste cuvîntări înaintea norodului, care -L asculta, Isus a intrat în Capernaum.

After Jesus had finished all that He had to say in the hearing of the people, He entered Capernaum.

2 U n sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.

Now a centurion had a bond servant who was held in honor and highly valued by him, who was sick and at the point of death.

3 F iindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimes la El pe nişte bătrîni ai Iudeilor, ca să -L roage să vină să vindece pe robul lui.

And when the centurion heard of Jesus, he sent some Jewish elders to Him, requesting Him to come and make his bond servant well.

4 A ceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis:,, Face să -i faci acest bine;

And when they reached Jesus, they begged Him earnestly, saying, He is worthy that You should do this for him,

5 c ăci iubeşte neamul nostru, şi el ne -a zidit sinagoga.``

For he loves our nation and he built us our synagogue.

6 I sus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună:,, Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu.

And Jesus went with them. But when He was not far from the house, the centurion sent friends to Him, saying, Lord, do not trouble, for I am not sufficiently worthy to have You come under my roof;

7 D e aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

Neither did I consider myself worthy to come to You. But speak a word, and my servant boy will be healed.

8 C ăci şi eu, care sînt supt stăpînirea altuia, am supt mine ostaşi. Şi zic unuia:, Du-te!` şi se duce; altuia:, Vino!` şi vine; şi robului meu:, Fă cutare lucru!` şi -l face.``

For I also am a man subject to authority, with soldiers under me. And I say to one, Go, and he goes; and to another, Come, and he comes; and to my bond servant, Do this, and he does it.

9 C înd a auzit Isus aceste vorbe, S'a minunat de sutaş, S'a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis:,, Vă spun că nici chiar în Israel n'am găsit o credinţă atît de mare.``

Now when Jesus heard this, He marveled at him, and He turned and said to the crowd that followed Him, I tell you, not even in Israel have I found such great faith.

10 C înd s'au întors acasă, trimeşii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

And when the messengers who had been sent returned to the house, they found the bond servant who had been ill quite well again.

11 Î n ziua următoare, Isus Se ducea într'o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

Soon afterward, Jesus went to a town called Nain, and His disciples and a great throng accompanied Him.

12 C înd S'a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate.

as He drew near the gate of the town, behold, a man who had died was being carried out—the only son of his mother, and she was a widow; and a large gathering from the town was accompanying her.

13 D omnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,, Nu plînge!``

And when the Lord saw her, He had compassion on her and said to her, Do not weep.

14 A poi S'a apropiat, şi S'a atins de raclă. Ceice o duceau, s'au oprit. El a zis:,, Tinerelule, scoală-te, îţi spun!``

And He went forward and touched the funeral bier, and the pallbearers stood still. And He said, Young man, I say to you, arise '> from death]!

15 M ortul a şezut în capul oaselor, şi a început să vorbească. Isus l -a dat înapoi maicii lui.

And the man dead sat up and began to speak. And gave him to his mother.

16 T oţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,, Un mare prooroc s'a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.``

Profound and reverent fear seized them all, and they began to recognize God and praise and give thanks, saying, A great Prophet has appeared among us! And God has visited His people!

17 V estea aceasta despre Isus s'a răspîndit în toată Iudea şi prin toate împrejurimile.

And this report concerning spread through the whole of Judea and all the country round about.

18 U cenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

And John’s disciples brought him word of all these things.

19 I oan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, şi i -a trimes la Isus să -L întrebe:,, Tu eşti Acela care are să vină, sau să aşteptăm pe altul?``

And John summoned to him a certain two of his disciples and sent them to the Lord, saying, Are You He Who is to come, or shall we look for another?

20 A ceştia, cînd s'au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis:,, Ioan Botezătorul ne -a trimes la Tine să Te întrebăm:, Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?``

So the men came to Jesus and said, John the Baptist sent us to You to ask, Are You the One Who is to come, or shall we look for another?

21 C hiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le -a dăruit vederea.

In that very hour Jesus was healing many of sicknesses and distressing bodily plagues and evil spirits, and to many who were blind He gave '> a free, gracious, joy-giving gift of] sight.

22 Ş i, drept răspuns, le -a zis:,, Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

So He replied to them, Go and tell John what you have seen and heard: the blind receive their sight, the lame walk, the lepers are cleansed, the deaf hear, the dead are raised up, and the poor have the good news (the Gospel) preached to them.

23 F erice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.``

And blessed (happy— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, apart from outward conditions—and to be envied) is he who takes no offense in Me and who is not hurt or resentful or annoyed or repelled or made to stumble '> whatever may occur].

24 D upăce au plecat trimeşii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan:,, Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt?

And the messengers of John having departed, Jesus began to speak to the crowds about John: What did you go out into the desert to gaze on? A reed shaken and swayed by the wind?

25 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi şi ceice trăiesc în desfătări, sînt în casele împăraţilor.

Then what did you go out to see? A man dressed up in soft garments? Behold, those who wear fine apparel and live in luxury are in the courts or palaces of kings.

26 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc.

What then did you go out to see? A prophet (a forthteller)? Yes, I tell you, and far more than a prophet.

27 E l este acela despre care este scris:, Iată, trimet pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`

This is the one of whom it is written, Behold, I send My messenger before Your face, who shall make ready Your way before You.

28 V ă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decît el.

I tell you, among those born of women there is no one greater than John; but he that is inferior in the kingdom of God is greater than he.

29 Ş i tot norodul care l -a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

And all the people who heard Him, even the tax collectors, acknowledged the justice of God '> calling them to repentance and in pronouncing future wrath on the impenitent], being baptized with the baptism of John.

30 d ar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

But the Pharisees and the lawyers annulled and rejected and brought to nothing God’s purpose concerning themselves, by not being baptized by him.

31 C u cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

So to what shall I compare the men of this generation? And what are they like?

32 S eamănă cu nişte copii, cari stau în piaţa, şi strigă unii către alţii:, V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi n'aţi plîns.`

They are like little children sitting in the marketplace, calling to one another and saying, We piped to you, and you did not dance; we sang dirges and wailed, and you did not weep.

33 Î n adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mîncînd pîne, nici bînd vin, şi ziceţi:, Are drac.`

For John the Baptist has come neither eating bread nor drinking wine, and you say, He has a demon.

34 A venit Fiul omului, mîncînd şi bînd, şi ziceţi:, Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.`

The Son of Man has come eating and drinking, and you say, Behold, a Man Who is a glutton and a wine drinker, a friend of tax collectors and notorious sinners.

35 T otuş Înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei.``

Yet wisdom is vindicated ( shown to be true and divine) by all her children '> by their life, character, and deeds].

36 U n Fariseu a rugat pe Isus să mănînce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, şi a şezut la masă.

One of the Pharisees asked Jesus to dine with him, and He went into the Pharisee’s house and reclined at table.

37 Ş i iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

And behold, a woman of the town who was an especially wicked sinner, when she learned that He was reclining at table in the Pharisee’s house, brought an alabaster flask of ointment (perfume).

38 ş i stătea înapoi lîngă picioarele lui Isus şi plîngea. Apoi a început să -I stropească picioarele cu lacrămile ei, şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult, şi le ungea cu mir.

And standing behind Him at His feet weeping, she began to wet His feet with tears; and she wiped them with the hair of her head and kissed His feet and anointed them with the ointment (perfume).

39 C înd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, şi -a zis:,, Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.``

Now when the Pharisee who had invited Him saw it, he said to himself, If this Man were a prophet, He would surely know who and what sort of woman this is who is touching Him—for she is a notorious sinner (a social outcast, devoted to sin).

40 I sus a luat cuvîntul, şi i -a zis:,, Simone, am să-ţi spun ceva.`` -,, Spune, Învăţătorule``, I -a răspuns el. -

And Jesus, replying, said to him, Simon, I have something to say to you. And he answered, Teacher, say it.

41 U n cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.

A certain lender of money had two debtors: one owed him five hundred denarii, and the other fifty.

42 F iindcă n'aveau cu ce plăti, i -a iertat pe amîndoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?``

When they had no means of paying, he freely forgave them both. Now which of them will love him more?

43 S imon I -a răspuns:,, Socotesc că acela căruia i -a iertat mai mult.`` Isus i -a zis:,, Drept ai judecat.``

Simon answered, The one, I take it, for whom he forgave and cancelled more. And Jesus said to him, You have decided correctly.

44 A poi S'a întors spre femeie, şi a zis lui Simon:,, Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi -a stropit picioarele cu lacrămile ei, şi Mi le -a şters cu părul capului ei.

Then turning toward the woman, He said to Simon, Do you see this woman? When I came into your house, you gave Me no water for My feet, but she has wet My feet with her tears and wiped them with her hair.

45 T u nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de cînd am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele.

You gave Me no kiss, but she from the moment I came in has not ceased '> intermittently] to kiss My feet tenderly and caressingly.

46 C apul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi -a uns picioarele cu mir.

You did not anoint My head with oil, but she has anointed My feet with perfume.

47 D e aceea îţi spun: Păcatele ei, cari sînt multe, sînt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin.``

Therefore I tell you, her sins, many, are forgiven her—because she has loved much. But he who is forgiven little loves little.

48 A poi a zis femeii:,, Iertate îţi sînt păcatele!``

And He said to her, Your sins are forgiven!

49 C eice şedeau cu El la masă, au început să zică între ei:,, Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?``

Then those who were at table with Him began to say among themselves, Who is this Who even forgives sins?

50 D ar Isus a zis femeii:,, Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``

But Jesus said to the woman, Your faith has saved you; go (enter) into peace '> in freedom from all the distresses that are experienced as the result of sin].