1 D upăce a sfîrşit de rostit toate aceste cuvîntări înaintea norodului, care -L asculta, Isus a intrat în Capernaum.

Ora, dopo che ebbe terminato tutto questo suo discorso al popolo che udiva, entrò in Capernaum.

2 U n sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.

Ora il servo di un centurione, che gli era molto caro, era malato e stava per morire.

3 F iindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimes la El pe nişte bătrîni ai Iudeilor, ca să -L roage să vină să vindece pe robul lui.

E il centurione, avendo sentito parlare di Gesú, gli mandò alcuni anziani dei Giudei, pregandolo di venire a guarire il suo servo.

4 A ceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis:,, Face să -i faci acest bine;

Ed essi, giunti da Gesú, lo pregarono con insistenza dicendo: «Egli merita che tu gli conceda questo,

5 c ăci iubeşte neamul nostru, şi el ne -a zidit sinagoga.``

perché egli ama la nostra nazione, ed è stato lui a costruirci la sinagoga».

6 I sus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, cînd sutaşul a trimes la El pe nişte prieteni să -I spună:,, Doamne, nu Te mai osteni atîta, pentrucă nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu.

Allora Gesú andò con loro. Egli non era molto lontano dalla casa, quando il centurione gli mandò degli amici per dirgli: «Signore, non disturbarti, perché io non sono degno che tu entri sotto il mio tetto.

7 D e aceea nici nu m'am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

Per questo neppure mi sono ritenuto degno di venire da te; ma di' una parola e il mio servo sarà guarito.

8 C ăci şi eu, care sînt supt stăpînirea altuia, am supt mine ostaşi. Şi zic unuia:, Du-te!` şi se duce; altuia:, Vino!` şi vine; şi robului meu:, Fă cutare lucru!` şi -l face.``

Poiché anch'io sono un uomo sottoposto all'autorità altrui e ho sotto di me dei soldati, e dico ad uno: "Va'" ed egli va, e a un altro: "Vieni" ed egli viene, e al mio servo: "Fa' questo" ed egli lo fa».

9 C înd a auzit Isus aceste vorbe, S'a minunat de sutaş, S'a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis:,, Vă spun că nici chiar în Israel n'am găsit o credinţă atît de mare.``

Quando Gesú udí queste cose si meravigliò di lui e, rivolgendosi alla folla che lo seguiva, disse: «Io vi dico, che neppure in Israele ho trovato una fede cosí grande».

10 C înd s'au întors acasă, trimeşii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

E, quando gli inviati fecero ritorno a casa, trovarono il servo, che era stato infermo, guarito.

11 Î n ziua următoare, Isus Se ducea într'o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

E il giorno dopo egli si recò in una città, chiamata Nain; e con lui andavano molti dei suoi discepoli e una grande folla.

12 C înd S'a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate.

E quando fu vicino alla porta della città, ecco che si portava a seppellire un morto, figlio unico di sua madre, che era vedova; e una grande folla della città era con lei.

13 D omnul, cînd a văzut -o, I s'a făcut milă de ea, şi i -a zis:,, Nu plînge!``

Appena la vide, il Signore ne ebbe compassione e le disse: «Non piangere!».

14 A poi S'a apropiat, şi S'a atins de raclă. Ceice o duceau, s'au oprit. El a zis:,, Tinerelule, scoală-te, îţi spun!``

Accostatosi, toccò la bara, e i portatori si fermarono, allora egli disse: «Giovinetto, io ti dico, alzati!».

15 M ortul a şezut în capul oaselor, şi a început să vorbească. Isus l -a dat înapoi maicii lui.

E il morto si mise a sedere e cominciò a parlare. E Gesú lo consegnò a sua madre.

16 T oţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau:,, Un mare prooroc s'a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.``

Allora furono tutti presi da meraviglia e glorificavano Dio, dicendo: «Un grande profeta è sorto fra noi» e: «Dio ha visitato il suo popolo».

17 V estea aceasta despre Isus s'a răspîndit în toată Iudea şi prin toate împrejurimile.

E questo detto a suo riguardo si sparse per tutta la Giudea e per tutta la regione all'intorno.

18 U cenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

Or Giovanni venne informato dai suoi discepoli di tutte queste cose.

19 I oan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, şi i -a trimes la Isus să -L întrebe:,, Tu eşti Acela care are să vină, sau să aşteptăm pe altul?``

E Giovanni, chiamati a sé due dei suoi discepoli, li mandò da Gesú a dirgli: «Sei tu colui che ha da venire, oppure dobbiamo aspettarne un altro?».

20 A ceştia, cînd s'au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis:,, Ioan Botezătorul ne -a trimes la Tine să Te întrebăm:, Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?``

Quegli uomini, dunque, andarono da lui e gli dissero: «Giovanni Battista ci ha mandati da te, a dirti: "Sei tu colui che deve venire, oppure dobbiamo aspettarne un altro?"».

21 C hiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boale, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le -a dăruit vederea.

In quella stessa ora Gesú ne guarí molti da infermità, da calamità e da spiriti maligni, e a molti ciechi donò la vista.

22 Ş i, drept răspuns, le -a zis:,, Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

E Gesú, rispondendo, disse loro: «Andate e riferite a Giovanni ciò che avete visto e udito: i ciechi recuperano la vista, gli zoppi camminano, i lebbrosi sono mondati, i sordi odono, i morti risuscitano, e l'evangelo è annunziato ai poveri.

23 F erice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.``

E beato è colui che non si scandalizza di me!».

24 D upăce au plecat trimeşii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan:,, Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt?

Quando i messaggeri di Giovanni se ne furono andati, egli prese a dire alle folle riguardo a Giovanni: «Che cosa siete andati a vedere nel deserto? Una canna agitata dal vento?

25 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi şi ceice trăiesc în desfătări, sînt în casele împăraţilor.

Ma che cosa siete andati a vedere? Un uomo vestito con morbide vesti? Ecco, coloro che portano splendide vesti e vivono in delizie stanno nei palazzi dei re.

26 A tunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc.

Ma che cosa siete andati a vedere? Un profeta? Sí, vi dico, ancor piú di un profeta.

27 E l este acela despre care este scris:, Iată, trimet pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.`

Egli è colui del quale è scritto: "Ecco, io mando il mio messaggero davanti alla tua faccia, il quale preparerà la tua strada davanti a te".

28 V ă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decît el.

Perché io vi dico che fra i nati di donna, non vi è alcun profeta piú grande di Giovanni Battista; tuttavia il minimo nel regno di Dio è piú grande di lui».

29 Ş i tot norodul care l -a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

E tutto il popolo che lo aveva udito, e i pubblicani riconobbero la giustizia di Dio, e si fecero battezzare del battesimo di Giovanni.

30 d ar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

Ma i farisei e i dottori della legge respinsero il disegno di Dio per loro e non si fecero battezzare.

31 C u cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

Allora il Signore disse: «A che cosa dunque paragonerò gli uomini di questa generazione? E a chi somigliano?

32 S eamănă cu nişte copii, cari stau în piaţa, şi strigă unii către alţii:, V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi n'aţi plîns.`

Sono simili ai fanciulli che siedono in piazza e gridano gli uni agli altri, dicendo: "Noi vi abbiamo suonato il flauto e non avete ballato, vi abbiamo cantato dei lamenti e non avete pianto".

33 Î n adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mîncînd pîne, nici bînd vin, şi ziceţi:, Are drac.`

E' venuto infatti Giovanni Battista che non mangia pane né beve vino, e voi dite: "Egli ha un demone".

34 A venit Fiul omului, mîncînd şi bînd, şi ziceţi:, Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor.`

E' venuto il Figlio dell'uomo che mangia e beve voi dite: "Ecco un mangione e un beone, amico dei pubblicani e dei peccatori".

35 T otuş Înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei.``

Ma alla sapienza è stata fatta giustizia da tutti i suoi figli».

36 U n Fariseu a rugat pe Isus să mănînce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, şi a şezut la masă.

Or uno dei farisei lo invitò a mangiare con lui; ed egli, entrato in casa del fariseo, si mise a tavola.

37 Ş i iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

Ed ecco una donna della città, che era una peccatrice, saputo che egli era a tavola in casa del fariseo, portò un vaso di alabastro pieno di olio profumato.

38 ş i stătea înapoi lîngă picioarele lui Isus şi plîngea. Apoi a început să -I stropească picioarele cu lacrămile ei, şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult, şi le ungea cu mir.

E, stando ai suoi piedi, di dietro piangendo, cominciò a bagnargli di lacrime i piedi e ad asciugarli con i capelli del suo capo; e glieli baciava e li ungeva con l'olio profumato.

39 C înd a văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, şi -a zis:,, Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă.``

Al vedere questo, il fariseo che lo aveva invitato disse fra sé: «Se costui fosse un profeta, saprebbe chi e quale genere di persona e la donna che lo tocca perché è una peccatrice».

40 I sus a luat cuvîntul, şi i -a zis:,, Simone, am să-ţi spun ceva.`` -,, Spune, Învăţătorule``, I -a răspuns el. -

E Gesú, rispondendo, gli disse: «Simone, ho qualche cosa da dirti». Ed egli disse: «Maestro, di' pure».

41 U n cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.

E Gesú gli disse: «Un creditore aveva due debitori; l'uno gli doveva cinquecento denari e l'altro cinquanta.

42 F iindcă n'aveau cu ce plăti, i -a iertat pe amîndoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?``

Non avendo essi di che pagare, egli condonò il debito ad entrambi. Secondo te, chi di loro lo amerà di piú?».

43 S imon I -a răspuns:,, Socotesc că acela căruia i -a iertat mai mult.`` Isus i -a zis:,, Drept ai judecat.``

E Simone, rispondendo, disse: «Suppongo sia colui, al quale egli ha condonato di piú». E Gesú gli disse: «Hai giudicato giustamente».

44 A poi S'a întors spre femeie, şi a zis lui Simon:,, Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi -a stropit picioarele cu lacrămile ei, şi Mi le -a şters cu părul capului ei.

Poi, volgendosi verso la donna, disse a Simone: «Vedi questa donna? Io sono entrato in casa tua e tu non mi hai dato dell'acqua per lavare i piedi lei invece mi ha bagnato i piedi con le lacrime e li ha asciugati con i capelli del suo capo.

45 T u nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de cînd am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele.

Tu non mi hai dato neppure un bacio, ma lei da quando sono entrato, non ha smesso di baciarmi i piedi.

46 C apul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi -a uns picioarele cu mir.

Tu non mi hai unto il capo di olio ma lei, ha unto i miei piedi di olio profumato.

47 D e aceea îţi spun: Păcatele ei, cari sînt multe, sînt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin.``

Perciò ti dico che i suoi molti peccati le sono perdonati, perché ha molto amato; ma colui al quale poco è perdonato, poco ama».

48 A poi a zis femeii:,, Iertate îţi sînt păcatele!``

Poi disse a lei: «I tuoi peccati ti sono perdonati».

49 C eice şedeau cu El la masă, au început să zică între ei:,, Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?``

Allora quelli che erano a tavola con lui cominciarono a dire fra loro: «Chi è costui che perdona anche i peccati?».

50 D ar Isus a zis femeii:,, Credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace.``

Ma Gesú disse alla donna: «La tua fede ti ha salvata; va' in pace!».