1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

Allora Giobbe rispose e disse:

2 b ine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

«Sí, io so che è cosí, ma come può un uomo essere giusto davanti a Dio?

3 D acă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

Se uno volesse disputare con lui, non potrebbe rispondergli una volta su mille.

4 A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

Dio è saggio di cuore e potente per la forza; chi mai si è indurito contro di lui e ha prosperato?

5 E l mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

Egli sposta le montagne senza che se ne avvedano, quando nella sua ira le sconvolge.

6 Z guduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.

Egli scuote la terra dal suo posto, e le sue colonne tremano.

7 P orunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.

Comanda al sole, ed esso non sorge, e mette un sigillo alle stelle.

8 N umai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.

Da solo dispiega i cieli e cammina sulle alte onde del mare.

9 E l a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

Ha fatto l'Orsa e l'Orione, le Pleiadi e le regioni del sud.

10 E l face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

Egli fa cose grandi e imperscrutabili, meraviglie senza numero

11 I ată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

Ecco, mi passa vicino e non lo vedo, passa oltre e non me ne accorgo.

12 D acă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice:,, Ce faci?``

Ecco, afferra la preda, e chi gliela può riprendere? Chi può dirgli: "che cosa fai?"

13 D umnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

Dio non ritira la sua collera, sotto di lui si curvano gli aiutanti di Rahab,

14 Ş i eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

Come dunque potrei io rispondergli e scegliere le mie parole per discutere con lui?

15 C hiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.

Anche se avessi ragione, non potrei rispondergli, ma chiederei grazia al mio giudice.

16 Ş i chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

Se io lo invocassi ed egli mi rispondesse, non potrei ancora credere che ha ascoltato la mia voce,

17 E l, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

lui, che mi colpisce con la tempesta, e moltiplica le mie ferite senza motivo.

18 c are nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.

Non mi lascia riprendere fiato, anzi mi sazia di amarezze.

19 S ă alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

Se si tratta di forza, ecco, egli è potente; se di giudizio, chi mi fisserà un giorno per comparire?

20 O ricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

Anche se fossi giusto, il mio stesso parlare mi condannerebbe; anche se fossi integro, egli proverebbe che sono perverso.

21 N evinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.

Sono integro, ma non ho alcuna stima di me stesso e disprezzo la mia vita.

22 C e-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

E la stessa cosa; perciò dico: Egli distrugge l'integro e il malvagio

23 Ş i dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

Se un flagello semina improvvisamente la morte, egli ride della sofferenza degli innocenti.

24 P ămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

La terra è data in balìa dei malvagi; egli vela gli occhi ai giudici di essa; se non è lui, chi potrebbe dunque essere?

25 Z ilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;

Ora i miei giorni passano piú veloci di un corridore, fuggono via senza vedere alcun bene.

26 t rec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.

Passano rapidi come navi di giunchi, come l'aquila che piomba sulla preda.

27 D acă zic:, Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`

Se dico: "voglio dimenticare il mio lamento. deporre il mio aspetto triste e mostrarmi contento",

28 s înt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

mi spavento per tutti i miei dolori; so bene che non mi riterrai innocente.

29 Ş i dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?

Se sono già stato condannato, perché affaticarmi invano?

30 C hiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,

Anche se mi lavassi con la neve e pulissi le mie mani con la soda,

31 T u tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

tu mi getteresti nel fango di una fossa, le mie stesse vesti mi avrebbero in orrore.

32 C ăci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

Egli infatti non è un uomo come me, a cui possa rispondere e che possiamo comparire in giudizio assieme.

33 N ici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

Non c'è alcun arbitro fra noi, che ponga la mano su tutti e due.

34 S ă-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

Allontani da me la sua verga, e il suo terrore non mi spaventi.

35 A tunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.

Allora potrò parlare senza temerlo. perché non sono cosí con me stesso».