1 F iule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

Figlio mio se ti sei fatto garante per il tuo vicino, se hai dato la mano come garanzia per un estraneo,

2 d acă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

sei colto nel laccio dalle parole della tua bocca, sei preso dalle parole della tua bocca.

3 f ă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

Fa' questo dunque, figlio mio, e disimpegnati, perché sei caduto in mano del tuo vicino. Va' gettati ai suoi piedi e insisti con forza il tuo vicino.

4 N u da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

Non dar sonno ai tuoi occhi né riposo alle tue palpebre;

5 S capă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

disimpegnati come la gazzella dalla mano del cacciatore, come l'uccello dalla mano dell'uccellatore.

6 D u-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Va' dalla formica, o pigro, considera le sue abitudini e diventa saggio.

7 E a n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

Essa non ha né capo né sorvegliante né padrone;

8 t otuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

si procura il cibo nell'estate e raduna le sue provviste durante la mietitura.

9 P înă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

Fino a quando, o pigro, rimarrai a dormire? Quando ti scuoterai dal tuo sonno?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

Dormire un po' sonnecchiare un po' incrociare un po' le braccia per riposare,

11 Ş i sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

cosí la tua povertà verrà come un ladro, e la tua indigenza come un uomo armato.

12 O mul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

La persona da nulla, l'uomo malvagio, cammina con una bocca perversa;

13 c lipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

ammicca con gli occhi, parla con i piedi fa cenni con le dita;

14 R ăutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

ha la perversità nel cuore, macchina del male continuamente, e semina discordie.

15 D e aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Perciò la sua rovina verrà improvvisamente, in un attimo sarà distrutto senza rimedio.

16 Ş ase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

L'Eterno odia queste sei cose, anzi sette sono per lui un abominio:

17 o chii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

gli occhi alteri, la lingua bugiarda, le mani che versano sangue innocente,

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

il cuore che escogita progetti malvagi, i piedi che sono veloci nel correre al male,

19 m artorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

il falso testimone che proferisce menzogne e chi semina discordie tra fratelli.

20 F iule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Figlio mio, custodisci il comandamento di tuo padre e non dimenticare l'insegnamento di tua madre.

21 l eagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

Tienili del continuo legati sul tuo cuore e fissali intorno al tuo collo.

22 E le te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

Quando camminerai, ti guideranno; quando riposerai, veglieranno su di te; quando ti risveglierai, parleranno con te.

23 C ăci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

Poiché il comandamento è una lampada, l'insegnamento una luce, e le correzioni dell'ammaestramento sono la via della vita,

24 E le te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

per proteggerti dalla donna malvagia, dalle lusinghe della lingua della straniera.

25 N 'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Non desiderare in cuor tuo la sua bellezza e non lasciarti avvincere dalle sue palpebre.

26 C ăci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

Poiché per una prostituta uno si riduce a un tozzo di pane, e la moglie di un altro dà la caccia all'anima preziosa di un uomo.

27 P oate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Può un uomo portare fuoco nel suo seno senza bruciarsi gli abiti?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

0 può un uomo camminare su carboni accesi senza bruciarsi i piedi?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

Cosí è di chi va dalla moglie di un altro; chi la tocca non rimarrà impunito.

30 H oţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

Non si disprezza il ladro se ruba per soddisfare l'appetito quando ha fame;

31 Ş i dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

ma se viene colto in fallo, dovrà restituire sette volte, e dare tutti i beni della sua casa.

32 D ar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

Ma chi commette adulterio con una donna è privo di senno; chi fa questo distrugge la sua stessa vita.

33 N u va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

Troverà ferite e disprezzo, e la sua vergogna non sarà mai cancellata,

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

perché la gelosia rende furioso il marito, che sarà senza pietà nel giorno della vendetta.

35 n u se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

Egli non accetterà alcun riscatto e non sarà soddisfatto, anche se dovesse fare molti regali.