Luca 20 ~ Luca 20

picture

1 Î ntr'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

E in uno di quei giorni avvenne che, mentre egli istruiva il popolo nel tempio e predicava l'evangelo, sopraggiunsero i capi dei sacerdoti e gli scribi, con gli anziani,

2 ş i I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

e gli dissero: «Dicci con quale autorità fai queste cose; o, chi è colui che ti ha dato questa autorità?».

3 D rept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

Ed egli, rispondendo, disse loro: «Anch'io vi domanderò una cosa, e voi rispondetemi.

4 B otezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

Il battesimo di Giovanni veniva dal cielo o dagli uomini?».

5 D ar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`

Ed essi ragionavano fra loro, dicendo: «Se diciamo dal cielo, egli ci dirà: "Perché dunque non gli avete creduto?".

6 Ş i dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

Se invece diciamo dagli uomini, tutto il popolo ci lapiderà perché è convinto che Giovanni era un profeta».

7 A tunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

Risposero dunque che non sapevano da dove venisse.

8 Ş i Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

Allora Gesú disse loro: «Neppure io vi dirò con quale autorità faccio queste cose».

9 A poi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

Poi cominciò a raccontare al popolo questa parabola: «Un uomo piantò una vigna, l'affidò a certi vignaioli e se ne andò lontano per lungo tempo.

10 L a vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

Al tempo del raccolto, mandò un servo da quei vignaioli perché gli dessero la sua parte del frutto della vigna; ma i vignaioli, battutolo, lo rimandarono a mani vuote.

11 A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

Egli mandò di nuovo un altro servo ma essi, dopo aver battuto e insultato anche questo, lo rimandarono a mani vuote.

12 A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

Egli ne mandò ancora un terzo, ma essi ferirono anche questo e lo cacciarono.

13 S tăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

Allora il padrone della vigna disse: "Che devo fare? Manderò il mio amato figlio. Forse, vedendo lui, lo rispetteranno!".

14 D ar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

Ma i vignaioli, quando lo videro, dissero tra di loro: "Costui è l'erede; venite, uccidiamolo affinché l'eredità diventi nostra".

15 Ş i l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

Cosí cacciatolo fuori dalla vigna, lo uccisero. Che farà dunque a costoro il padrone della vigna?

16 V a veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``

Egli verrà, sterminerà quei vignaioli, e darà la vigna ad altri». Ma essi, udito ciò, dissero: «Cosí non sia».

17 D ar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

Allora egli, guardandoli in faccia, disse: «Che cosa è dunque ciò che sta scritto: "La pietra che gli edificatori hanno rigettata è diventata la testata d'angolo"?

18 O ricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

Chiunque cadrà su questo sasso si sfracellerà, e colui sul quale esso cadrà sarà stritolato».

19 P reoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

In quello stesso momento, i capi dei sacerdoti e gli scribi, cercarono di mettergli le mani addosso, perché avevano compreso che aveva raccontato quella parabola per loro, ma temettero il popolo.

20 A u început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

Essi lo osservavano attentamente e gli mandarono degli istigatori che, fingendosi giusti, lo sorprendessero in fallo in un suo discorso, per poi consegnarlo al potere e all'autorità del governatore.

21 I scoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

Costoro lo interrogarono, dicendo: «Maestro, noi sappiamo che tu parli e insegni rettamente e che non usi alcuna parzialità ma insegni la via di Dio in verità.

22 S e cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

Ci è lecito pagare il tributo a Cesare o no?».

23 I sus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?

Ma egli, accortosi della loro malizia, disse loro: «Perché mi tentate?

24 A rătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.

Mostratemi un denaro: di chi è l'immagine e l'iscrizione che porta?». Ed essi, rispondendo, dissero: «Di Cesare».

25 A tunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

Allora egli disse loro: «Rendete dunque a Cesare ciò che è di Cesare, e a Dio ciò che è di Dio».

26 N u L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

E cosí non poterono coglierlo in fallo nel suo discorso davanti al popolo e, meravigliati della sua risposta, tacquero.

27 U nii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

Or gli si accostarono alcuni sadducei, i quali negano che vi sia la risurrezione, e lo interrogarono,

28 i ată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

dicendo: «Maestro, Mosé ci ha scritto che se il fratello di qualcuno muore avendo moglie e muore senza figli, il suo fratello prenda la moglie e susciti una discendenza a suo fratello.

29 A u fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

Or vi furono sette fratelli; il primo prese moglie e morí senza lasciare figli.

30 P e nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

Il secondo la prese come moglie, e morí anch'egli senza lasciare figli.

31 A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

La prese poi il terzo; e cosí tutti e sette morirono senza lasciare figli.

32 L a urma tuturor, a murit şi femeia.

Dopo tutti, morí anche la donna.

33 D eci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

Nella risurrezione, dunque, di chi sarà moglie? Poiché tutti e sette l'hanno avuta per moglie».

34 I sus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

E Gesú, rispondendo, disse loro: «I figli di questa età si sposano e si maritano

35 d ar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

ma coloro che sono ritenuti degni di ottenere l'altra età e la risurrezione dei morti, non si sposano né si maritano;

36 P entrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

essi infatti non possono piú morire, perché sono come gli angeli e sono figli di Dio, essendo figli della risurrezione.

37 D ar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

E che i morti risuscitino, lo ha dichiarato Mosé stesso nel passo del roveto, quando chiama Signore, il Dio di Abrahamo, il Dio di Isacco e il Dio di Giacobbe.

38 D ar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

Or egli non è il Dio dei morti ma dei viventi, poiché tutti vivono per lui».

39 U nii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``

Allora alcuni degli scribi presero la parola e dissero: «Maestro, hai detto bene».

40 Ş i nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

E non ardirono piú fargli alcuna domanda.

41 I sus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

Ed egli disse loro: «Come mai dicono che il Cristo è Figlio di Davide?

42 C ăci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

Nel libro dei Salmi Davide stesso dice: "Il Signore ha detto al mio Signore: Siedi alla mia destra,

43 p înă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

finché io abbia posto i tuoi nemici come sgabello dei tuoi piedi".

44 D eci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

Davide dunque lo chiama Signore come può essere suo figlio?».

45 A tunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

Ora, mentre tutto il popolo stava ascoltando, egli disse ai suoi discepoli:

46 P ăziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

«Guardatevi dagli scribi, i quali passeggiano volentieri in lunghe vesti e amano i saluti nelle piazze, i primi seggi nelle sinagoghe e i primi posti nei conviti;

47 ş i casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

essi divorano le case delle vedove e fanno lunghe preghiere per farsi vedere. Essi riceveranno una piú dura condanna».