1 Î ntr'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

Certo dia, quando Jesus estava ensinando o povo no templo e pregando as boas novas, chegaram-se a ele os chefes dos sacerdotes, os mestres da lei e os líderes religiosos,

2 ş i I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

e lhe perguntaram: “Com que autoridade estás fazendo estas coisas? Quem te deu esta autoridade?”

3 D rept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

Ele respondeu: “Eu também lhes farei uma pergunta; digam-me:

4 B otezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

O batismo de João era do céu, ou dos homens?”

5 D ar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`

Eles discutiam entre si, dizendo: “Se dissermos: Do céu, ele perguntará: ‘Então por que vocês não creram nele?’

6 Ş i dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

Mas se dissermos: Dos homens, todo o povo nos apedrejará, porque convencidos estão de que João era um profeta”.

7 A tunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

Por isso responderam: “Não sabemos de onde era”.

8 Ş i Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

Disse então Jesus: “Tampouco lhes direi com que autoridade estou fazendo estas coisas”. A Parábola dos Lavradores

9 A poi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

Então Jesus passou a contar ao povo esta parábola: “Certo homem plantou uma vinha, arrendou-a a alguns lavradores e ausentou-se por longo tempo.

10 L a vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

Na época da colheita, ele enviou um servo aos lavradores, para que lhe entregassem parte do fruto da vinha. Mas os lavradores o espancaram e o mandaram embora de mãos vazias.

11 A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

Ele mandou outro servo, mas a esse também espancaram e o trataram de maneira humilhante, mandando-o embora de mãos vazias.

12 A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

Enviou ainda um terceiro, e eles o feriram e o expulsaram da vinha.

13 S tăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

“Então o proprietário da vinha disse: ‘Que farei? Mandarei meu filho amado; quem sabe o respeitarão’.

14 D ar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

“Mas quando os lavradores o viram, combinaram entre si dizendo: ‘Este é o herdeiro. Vamos matá-lo, e a herança será nossa’.

15 Ş i l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

Assim, lançaram-no fora da vinha e o mataram. “O que lhes fará então o dono da vinha?

16 V a veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``

Virá, matará aqueles lavradores e dará a vinha a outros”. Quando o povo ouviu isso, disse: “Que isso nunca aconteça!”

17 D ar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

Jesus olhou fixamente para eles e perguntou: “Então, qual é o significado do que está escrito? ‘A pedra que os construtores rejeitaram tornou-se a pedra angular.’

18 O ricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

Todo o que cair sobre esta pedra será despedaçado, e aquele sobre quem ela cair será reduzido a pó”.

19 P reoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

Os mestres da lei e os chefes dos sacerdotes procuravam uma forma de prendê-lo imediatamente, pois perceberam que era contra eles que ele havia contado essa parábola. Todavia tinham medo do povo. O Pagamento de Imposto a César

20 A u început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

Pondo-se a vigiá-lo, eles mandaram espiões que se fingiam justos para apanhar Jesus em alguma coisa que ele dissesse, de forma que o pudessem entregar ao poder e à autoridade do governador.

21 I scoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

Assim, os espiões lhe perguntaram: “Mestre, sabemos que falas e ensinas o que é correto, e que não mostras parcialidade, mas ensinas o caminho de Deus conforme a verdade.

22 S e cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

É certo pagar imposto a César ou não?”

23 I sus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?

Ele percebeu a astúcia deles e lhes disse:

24 A rătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.

“Mostrem-me um denário. De quem é a imagem e a inscrição que há nele?”

25 A tunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

“De César”, responderam eles. Ele lhes disse: “Portanto, dêem a César o que é de César, e a Deus o que é de Deus”.

26 N u L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

E não conseguiram apanhá-lo em nenhuma palavra diante do povo. Admirados com a sua resposta, ficaram em silêncio. A Realidade da Ressurreição

27 U nii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

Alguns dos saduceus, que dizem que não há ressurreição, aproximaram-se de Jesus com a seguinte questão:

28 i ată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

“Mestre”, disseram eles, “Moisés nos deixou escrito que, se o irmão de um homem morrer e deixar a mulher sem filhos, este deverá casar-se com a viúva e ter filhos para seu irmão.

29 A u fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

Havia sete irmãos. O primeiro casou-se e morreu sem deixar filhos.

30 P e nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

O segundo

31 A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

e o terceiro e depois também os outros casaram-se com ela; e morreram os sete sucessivamente, sem deixar filhos.

32 L a urma tuturor, a murit şi femeia.

Finalmente morreu também a mulher.

33 D eci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

Na ressurreição, de quem ela será esposa, visto que os sete foram casados com ela?”

34 I sus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

Jesus respondeu: “Os filhos desta era casam-se e são dados em casamento,

35 d ar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

mas os que forem considerados dignos de tomar parte na era que há de vir e na ressurreição dos mortos não se casarão nem serão dados em casamento,

36 P entrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

e não podem mais morrer, pois são como os anjos. São filhos de Deus, visto que são filhos da ressurreição.

37 D ar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

E que os mortos ressuscitam, já Moisés mostrou, no relato da sarça, quando ao Senhor ele chama ‘Deus de Abraão, Deus de Isaque e Deus de Jacó’.

38 D ar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

Ele não é Deus de mortos, mas de vivos, pois para ele todos vivem”.

39 U nii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``

Alguns dos mestres da lei disseram: “Respondeste bem, Mestre!”

40 Ş i nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

E ninguém mais ousava fazer-lhe perguntas. O Cristo é Senhor de Davi

41 I sus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

Então Jesus lhes perguntou: “Como dizem que o Cristo é Filho de Davi?

42 C ăci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

“O próprio Davi afirma no Livro de Salmos: “‘O Senhor disse ao meu Senhor: Senta-te à minha direita

43 p înă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

até que eu ponha os teus inimigos como estrado para os teus pés’.

44 D eci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

Portanto Davi o chama ‘Senhor’. Então, como é que ele pode ser seu filho?”

45 A tunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

Estando todo o povo a ouvi-lo, Jesus disse aos seus discípulos:

46 P ăziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

“Cuidado com os mestres da lei. Eles fazem questão de andar com roupas especiais, e gostam muito de receber saudações nas praças e de ocupar os lugares mais importantes nas sinagogas e os lugares de honra nos banquetes.

47 ş i casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

Eles devoram as casas das viúvas, e, para disfarçar, fazem longas orações. Esses homens serão punidos com maior rigor!”