1 C înd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, şi a zis lui Iacov:,, Dă-mi copii, ori mor!``

Quando Raquel viu que não dava filhos a Jacó, teve inveja de sua irmã. Por isso disse a Jacó: “Dê-me filhos ou morrerei!”

2 I acov s'a mîniat pe Rahela, şi a zis:,, Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?``

Jacó ficou irritado e disse: “Por acaso estou no lugar de Deus, que a impediu de ter filhos?”

3 E a a zis:,, Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, şi să am şi eu copii prin ea.``

Então ela respondeu: “Aqui está Bila, minha serva. Deite-se com ela, para que tenha filhos em meu lugar e por meio dela eu também possa formar família”.

4 Ş i i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; şi Iacov s'a culcat cu ea.

Por isso ela deu a Jacó sua serva Bila por mulher. Ele deitou-se com ela,

5 B ilha a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov un fiu.

Bila engravidou e deu-lhe um filho.

6 R ahela a zis:,, Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, şi mi -a auzit glasul, şi mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat).

Então Raquel disse: “Deus me fez justiça, ouviu o meu clamor e deu-me um filho”. Por isso deu-lhe o nome de Dã.

7 B ilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, şi a născut lui Iacov un al doilea fiu.

Bila, serva de Raquel, engravidou novamente e deu a Jacó o segundo filho.

8 R ahela a zis:,, Am luptat cu Dumnezeu împotriva sorei mele, şi am biruit.`` Deaceea i -a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).

Então disse Raquel: “Tive grande luta com minha irmã e venci”. Pelo que o chamou Naftali.

9 C înd a văzut Lea că nu mai naşte, a luat pe roaba sa Zilpa, şi a dat -o lui Iacov de nevastă.

Quando Lia viu que tinha parado de ter filhos, tomou sua serva Zilpa e a deu a Jacó por mulher.

10 Z ilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu.

Zilpa, serva de Lia, deu a Jacó um filho.

11 C u noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc).

Então disse Lia: “Que grande sorte!” Por isso o chamou Gade.

12 Z ilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov.

Zilpa, serva de Lia, deu a Jacó mais um filho.

13 C e fericită sînt!`` a zis Lea;,, căci femeile mă vor numi fericită.` De aceea i -a pus numele Aşer (Fericit).

Então Lia exclamou: “Como sou feliz! As mulheres dirão que sou feliz”. Por isso lhe deu o nome de Aser.

14 R uben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grîului, şi a găsit mandragore pe cîmp. Le -a adus mamei sale Lea. Atunci Rahela a zis Leii:,, Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.``

Durante a colheita do trigo, Rúben saiu ao campo, encontrou algumas mandrágoras e as trouxe a Lia, sua mãe. Então Raquel disse a Lia: “Dê-me algumas mandrágoras do seu filho”.

15 E a i -a răspuns:,, Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu?`` Şi Rahela a zis:,, Ei bine! poate să se culce cu tine în noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.``

Mas ela respondeu: “Não lhe foi suficiente tomar de mim o marido? Vai tomar também as mandrágoras que o meu filho trouxe?” Então disse Raquel: “Jacó se deitará com você esta noite, em troca das mandrágoras trazidas pelo seu filho”.

16 S eara, pe cînd se întorcea Iacov dela cîmp, Lea i -a ieşit înainte, şi a zis:,, La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.`` Şi în noaptea aceea s'a culcat cu ea.

Quando Jacó chegou do campo naquela tarde, Lia saiu ao seu encontro e lhe disse: “Hoje você me possuirá, pois eu comprei esse direito com as mandrágoras do meu filho”. E naquela noite ele se deitou com ela.

17 D umnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov al cincilea fiu.

Deus ouviu Lia, e ela engravidou e deu a Jacó o quinto filho.

18 L ea a zis:,, M'a răsplătit Dumnezeu, pentrucă am dat bărbatului meu pe roaba mea.`` De aceea i -a pus numele Isahar (Răsplătire).

Disse Lia: “Deus me recompensou por ter dado a minha serva ao meu marido”. Por isso deu-lhe o nome de Issacar.

19 L ea a rămas iarăş însărcinată, şi a născut un al şaselea fiu lui Iacov.

Lia engravidou de novo e deu a Jacó o sexto filho.

20 L ea a zis:,, Frumos dar mi -a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut şase fii.`` Deaceea i -a pus numele Zabulon (Locuinţă).

Disse Lia: “Deus presenteou-me com uma dádiva preciosa. Agora meu marido me tratará melhor; afinal já lhe dei seis filhos”. Por isso deu-lhe o nome de Zebulom.

21 Î n urmă, a născut o fată, căreia i -a pus numele Dina (Judecată).

Algum tempo depois, ela deu à luz uma menina a quem chamou Diná.

22 D umnezeu Şi -a adus aminte de Rahela, a ascultat -o, şi a făcut -o să aibă copii.

Então Deus lembrou-se de Raquel. Deus ouviu o seu clamor e a tornou fértil.

23 E a a rămas însărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis:,, Mi -a luat Dumnezeu ocara!``

Ela engravidou, e deu à luz um filho e disse: “Deus tirou de mim a minha humilhação”.

24 Ş i i -a pus numele Iosif (Adaos), zicînd:,, Domnul să-mi mai adauge un fiu!``

Deu-lhe o nome de José e disse: “Que o Senhor me acrescente ainda outro filho”. A Riqueza de Jacó

25 D upă ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban:,, Lasă-mă să plec, ca să mă duc acasă, în ţara mea.

Depois que Raquel deu à luz José, Jacó disse a Labão: “Deixe-me voltar para a minha terra natal.

26 D ă-mi nevestele şi copiii, pentru cari ţi-am slujit, şi voi pleca; fiindcă ştii ce slujbă ţi-am făcut.``

Dê-me as minhas mulheres, pelas quais o servi, e os meus filhos, e partirei. Você bem sabe quanto trabalhei para você”.

27 L aban i -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăboveşte; văd bine că Domnul m'a binecuvîntat din pricina ta;

Mas Labão lhe disse: “Se mereço sua consideração, peço-lhe que fique. Por meio de adivinhação descobri que o Senhor me abençoou por sua causa”.

28 h otărăşte-mi simbria ta, şi ţi -o voi da.``

E acrescentou: “Diga o seu salário, e eu lhe pagarei”.

29 I acov i -a răspuns:,,Ştii cum ţi-am slujit, şi cum ţi-au propăşit vitele cu mine;

Jacó lhe respondeu: “Você sabe quanto trabalhei para você e como os seus rebanhos cresceram sob os meus cuidados.

30 c ăci puţinul pe care -l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, şi Domnul te -a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc şi pentru casa mea?``

O pouco que você possuía antes da minha chegada aumentou muito, pois o Senhor o abençoou depois que vim para cá. Contudo, quando farei algo em favor da minha própria família?”

31 L aban a zis:,, Ce să-ţi dau?`` Şi Iacov a răspuns:,, Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoieşti cu ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi mai departe, şi o voi păzi.

Então Labão perguntou: “Que você quer que eu lhe dê?” “Não me dê coisa alguma”, respondeu Jacó. “Voltarei a cuidar dos seus rebanhos se você concordar com o seguinte:

32 A zi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein şi pestriţ şi orice miel negru, şi din capre tot ce este pestriţ şi sein. Aceasta să fie simbria mea.

hoje passarei por todos os seus rebanhos e tirarei do meio deles todas as ovelhas salpicadas e pintadas, todos os cordeiros pretos e todas as cabras pintadas e salpicadas. Eles serão o meu salário.

33 I ată cum se va dovedi cinstea mea: deacum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein şi pestriţ între capre şi negru între miei, şi se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.``

E a minha honestidade dará testemunho de mim no futuro, toda vez que você resolver verificar o meu salário. Se estiver em meu poder alguma cabra que não seja salpicada ou pintada, e algum cordeiro que não seja preto, poderá considerá-los roubados.”

34 L aban a zis:,, Bine! fie aşa cum ai zis.``

E disse Labão: “De acordo. Seja como você disse”.

35 Î n aceeaş zi, a pus deoparte ţapii bălţaţi şi pestriţi, toate caprele seine şi pestriţe, toate cele ce aveau alb pe ele, şi toţi mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi.

Naquele mesmo dia Labão separou todos os bodes que tinham listras ou manchas brancas, todas as cabras que tinham pintas ou manchas brancas, e todos os cordeiros pretos e os colocou aos cuidados de seus filhos.

36 A poi a pus o depărtare de trei zile de drum între el şi Iacov; şi Iacov păştea celelalte oi ale lui Laban.

Afastou-se então de Jacó, à distância equivalente a três dias de viagem, e Jacó continuou a apascentar o resto dos rebanhos de Labão.

37 I acov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; a despoiat de pe ele făşii de coajă, şi a făcut să se vadă albeaţa care era pe nuiele.

Jacó pegou galhos verdes de estoraque, amendoeira e plátano e neles fez listras brancas, descascando-os parcialmente e expondo assim a parte branca interna dos galhos.

38 A poi a pus nuielele, pe cari le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, subt ochii oilor cari veneau să bea, ca atunci cînd vor veni să bea, să zămislească.

Depois fixou os galhos descascados junto aos bebedouros, na frente dos rebanhos, no lugar onde costumavam beber água. Na época do cio, os rebanhos vinham beber e

39 O ile zămisleau uitîndu-se la nuiele, şi făceu miei bălţaţi, seini şi pestriţi.

se acasalavam diante dos galhos. E geravam filhotes listrados, salpicados e pintados.

40 I acov despărţea mieii aceştia, şi abătea feţele oilor din turma lui Laban către cele seine şi bălţate. Şi -a făcut astfel turme deosebite, pe cari nu le -a împreunat cu turma lui Laban.

Jacó separava os filhotes do rebanho dos demais, e fazia com que esses ficassem juntos dos animais listrados e pretos de Labão. Assim foi formando o seu próprio rebanho que separou do de Labão.

41 O ridecîteori se înferbîntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jghiaburi, subt ochii oilor, ca ele să zămislească uitîndu-se la nuiele.

Toda vez que as fêmeas mais fortes estavam no cio, Jacó colocava os galhos nos bebedouros, em frente dos animais, para que se acasalassem perto dos galhos;

42 C înd oile erau slabe, nu punea nuielele; aşa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari pentru Iacov.

mas, se os animais eram fracos, não os colocava ali. Desse modo, os animais fracos ficavam para Labão e os mais fortes para Jacó.

43 O mul acela s'a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.

Assim o homem ficou extremamente rico, tornando-se dono de grandes rebanhos e de servos e servas, camelos e jumentos.