1 F erice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!

Como é feliz aquele que não segue o conselho dos ímpios, não imita a conduta dos pecadores, nem se assenta na roda dos zombadores!

2 C i îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!

Ao contrário, sua satisfação está na lei do Senhor, e nessa lei medita dia e noite.

3 E l este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfîrşit.

É como árvore plantada à beira de águas correntes: Dá fruto no tempo certo e suas folhas não murcham. Tudo o que ele faz prospera!

4 N u tot aşa este cu cei răi: ci ei sînt ca pleava, pe care o spulberă vîntul.

Não é o caso dos ímpios! São como palha que o vento leva.

5 D eaceea cei rău nu pot ţinea capul sus în judecăţii, nici păcătoşii în adunarea celor neprihăniţi.

Por isso os ímpios não resistirão no julgamento, nem os pecadores na comunidade dos justos.

6 C ăci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire.

Pois o Senhor aprova o caminho dos justos, mas o caminho dos ímpios leva à destruição!