1 F erice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!

Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!

2 C i îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!

Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.

3 E l este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfîrşit.

El este ca un pom sădit lângă nişte izvoare de apă, care-şi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc. El prosperă în tot ceea ce face!

4 N u tot aşa este cu cei răi: ci ei sînt ca pleava, pe care o spulberă vîntul.

Cei răi însă nu sunt aşa, ci ei se aseamănă cu pleava spulberată de vânt.

5 D eaceea cei rău nu pot ţinea capul sus în judecăţii, nici păcătoşii în adunarea celor neprihăniţi.

De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.

6 C ăci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire.

Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi; calea celor răi însă duce la pieire.