1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca şi,, Crinul mărturiei``. O cîntare de laudă a lui David, spre învăţătură. Făcută cînd purta război cu Sirienii din Mesopotamia şi cu Sirienii din Ţoba şi cînd s'a întors Ioab şi a bătut în Valea Sării douăsprezece mii de Edomiţi.) Dumnezeule, ne-ai lepădat, ne-ai împrăştiat, şi Te-ai mîniat: ridică-ne iarăş!

Dumnezeule, ne-ai respins, te-ai dezlănţuit împotriva noastră, te-ai mâniat! Acum, întoarce-Te la noi!

2 A i cutremurat pămîntul, l-ai despicat; drege -i spărturile, căci se clatină!

Ai zguduit ţara şi ai despicat-o. Vindecă-i fisurile, căci se cutremură!

3 A i făcut pe poporul Tău să treacă prin lucruri grele, ne-ai adăpat cu un vin de amorţire.

Ai făcut ca poporul Tău să vadă vremuri grele; ne-ai dat să bem vin, ca să ne clătinăm.

4 A i dat celorce se tem de Tine un steag, ca să -l înalţe spre biruinţa adevărului. -

Pentru cei ce se tem de Tine însă ai ridicat un steag, sub care să se strângă împotriva arcului. Sela

5 P entruca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!

Pentru ca preaiubiţii Tăi să fie salvaţi, dă izbăvire prin dreapta Ta şi răspunde-ne!

6 D umnezeu a zis în sfinţenia Lui:,, Voi ieşi biruitor, voi împărţi Sihemul, şi voi măsura valea Sucot.

Dumnezeu a vorbit în sfinţenia Sa: „Voi triumfa, voi împărţi Şehemul şi voi măsura valea Sucot.

7 A l Meu este Galaadul, al Meu este Manase; Efraim este tăria capului Meu, iar Iuda, toiagul Meu de cîrmuire:

Al Meu este Ghiladul, al Meu este şi Manase; Efraim este coiful Meu, iar Iuda – sceptrul Meu.

8 M oab este ligheanul în care Mă spăl: peste Edom Îmi arunc încălţămintea: ţara Filistenilor strigă de bucurie din pricina Mea!`` -

Moab este vasul în care Mă spăl. Deasupra Edomului Îmi arunc încălţările, iar strigătele Mele de triumf se aud peste Filistia.“

9 C ine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

Cine mă va conduce în cetatea fortificată? Cine mă va călăuzi până în Edom?

10 O are nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi nu mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

Oare nu ne-ai respins, Dumnezeule? Căci Tu, Dumnezeule, nu mai ieşi cu oştirile noastre.

11 D ă-ne ajutor, ca să scăpăm din necaz! Căci ajutorul omului este zădarnic.

Dă-ne ajutor împotriva duşmanului, căci zadarnic este sprijinul dat de om!

12 C u Dumnezeu vom face isprăvi mari, şi El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.

Cu Dumnezeu vom creşte în putere şi El îi va călca în picioare pe duşmanii noştri!