1 I ov a luat din nou cuvîntul, a vorbit în pilde, şi a zis:

Iov şi-a continuat discursul şi a zis:

2 V iu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,

„Viu este Dumnezeu, Care nu-mi dă dreptate, Cel Atotputernic, Care mi-a amărât sufletul,

3 c ă atîta vreme cît voi avea suflet, şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,

că atâta vreme cât am suflare, cât am suflarea lui Dumnezeu în nările mele,

4 b uzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.

buzele mele nu vor rosti vreo nedreptate şi limba mea nu va spune nimic înşelător.

5 D eparte de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.

Departe de mine gândul să vă dau dreptate; îmi voi apăra integritatea până îmi voi da suflarea!

6 Ţ in să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.

Îmi voi susţine neclintit dreptatea, inima nu mă va mustra pentru nici una din zilele mele.

7 V răjmaşul meu să fie ca cel rău, şi protivnicul meu ca cel nelegiuit!

Fie ca duşmanul meu să se poarte ca cel rău şi împotrivitorul meu ca cel nedrept.

8 C e nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul?

Ce nădejde mai are cel lipsit de evlavie când Dumnezeu îi taie firul vieţii, când Dumnezeu îi ia viaţa?

9 Î i ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?

Îi va auzi Dumnezeu strigătul când va veni necazul asupra lui?

10 E ste Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?

Se va desfăta el în Cel Atotputernic? Va chema el pe Dumnezeu în orice vreme?

11 V ă voi învăţa căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.

Vă voi învăţa despre puterea lui Dumnezeu! Nu vă voi ascunde căile Celui Atotputernic.

12 D ar voi le cunoaşteţi, şi sînteţi de acelaş gînd; pentruce dar vorbiţi aşa de prosteşte?

Voi înşivă aţi văzut toate acestea. De ce atunci toată vorbirea aceasta fără rost?

13 I ată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moştenirea pe care o hotărăşte Cel Atotputernic celui nelegiuit.

Aceasta este partea dată de Dumnezeu celui rău şi moştenirea dată de Cel Atotputernic celui asupritor.

14 D acă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi odraslele lui duc lipsă de pîne.

Dacă i se înmulţesc copiii, soarta lor este sabia şi urmaşii lui nu vor avea niciodată mâncare de ajuns.

15 C eice scapă din ai lui, sînt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu -i plîng.

Ciuma îi va îngropa urmaşii, iar văduvele acestora nu-i vor jeli.

16 D acă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, -

Deşi el adună argintul precum adună ţărâna şi hainele precum grămezile de lut,

17 e l le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.

lucrurile pe care el le strânge le va îmbrăca cel drept, iar cel nevinovat va împărţi argintul lui.

18 C asa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.

Casa zidită de el este ca cea a unei molii, ca o colibă făcută de un străjer.

19 S e culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit.

Când se culcă e bogat, dar nu va mai fi aşa; când îşi deschide ochii toate s-au dus.

20 Î l apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.

Spaimele îl cuprind ca un şuvoi; o vijelie îl smulge în timpul nopţii.

21 V întul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.

Vântul de răsărit îl ia şi îl duce, îl smulge din locul său ca o furtună.

22 D umnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.

Vuieşte asupra lui fără milă când el fuge grăbit de puterea lui.

23 O amenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.

Îi bate din palme în derâdere şi-l goneşte cu glas şuierător.