1 I ov şi-a continuat discursul şi a zis:

Iov a luat din nou cuvîntul, a vorbit în pilde, şi a zis:

2 „ Viu este Dumnezeu, Care nu-mi dă dreptate, Cel Atotputernic, Care mi-a amărât sufletul,

Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,

3 c ă atâta vreme cât am suflare, cât am suflarea lui Dumnezeu în nările mele,

că atîta vreme cît voi avea suflet, şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,

4 b uzele mele nu vor rosti vreo nedreptate şi limba mea nu va spune nimic înşelător.

buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.

5 D eparte de mine gândul să vă dau dreptate; îmi voi apăra integritatea până îmi voi da suflarea!

Departe de mine gîndul să vă dau dreptate! Pînă la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.

6 Î mi voi susţine neclintit dreptatea, inima nu mă va mustra pentru nici una din zilele mele.

Ţin să-mi scot dreptatea, şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.

7 F ie ca duşmanul meu să se poarte ca cel rău şi împotrivitorul meu ca cel nedrept.

Vrăjmaşul meu să fie ca cel rău, şi protivnicul meu ca cel nelegiuit!

8 C e nădejde mai are cel lipsit de evlavie când Dumnezeu îi taie firul vieţii, când Dumnezeu îi ia viaţa?

Ce nădejde -i mai rămîne celui nelegiuit; cînd îi taie Dumnezeu firul vieţii, cînd îi ia sufletul?

9 Î i va auzi Dumnezeu strigătul când va veni necazul asupra lui?

Îi ascultă Dumnezeu strigătele, cînd vine strîmtoarea peste el?

10 S e va desfăta el în Cel Atotputernic? Va chema el pe Dumnezeu în orice vreme?

Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?

11 V ă voi învăţa despre puterea lui Dumnezeu! Nu vă voi ascunde căile Celui Atotputernic.

Vă voi învăţa căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.

12 V oi înşivă aţi văzut toate acestea. De ce atunci toată vorbirea aceasta fără rost?

Dar voi le cunoaşteţi, şi sînteţi de acelaş gînd; pentruce dar vorbiţi aşa de prosteşte?

13 A ceasta este partea dată de Dumnezeu celui rău şi moştenirea dată de Cel Atotputernic celui asupritor.

Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moştenirea pe care o hotărăşte Cel Atotputernic celui nelegiuit.

14 D acă i se înmulţesc copiii, soarta lor este sabia şi urmaşii lui nu vor avea niciodată mâncare de ajuns.

Dacă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi odraslele lui duc lipsă de pîne.

15 C iuma îi va îngropa urmaşii, iar văduvele acestora nu-i vor jeli.

Ceice scapă din ai lui, sînt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu -i plîng.

16 D eşi el adună argintul precum adună ţărâna şi hainele precum grămezile de lut,

Dacă strînge argint ca ţărîna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul, -

17 l ucrurile pe care el le strânge le va îmbrăca cel drept, iar cel nevinovat va împărţi argintul lui.

el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.

18 C asa zidită de el este ca cea a unei molii, ca o colibă făcută de un străjer.

Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi -o face un străjer.

19 C ând se culcă e bogat, dar nu va mai fi aşa; când îşi deschide ochii toate s-au dus.

Se culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit.

20 S paimele îl cuprind ca un şuvoi; o vijelie îl smulge în timpul nopţii.

Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.

21 V ântul de răsărit îl ia şi îl duce, îl smulge din locul său ca o furtună.

Vîntul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.

22 V uieşte asupra lui fără milă când el fuge grăbit de puterea lui.

Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.

23 Î i bate din palme în derâdere şi-l goneşte cu glas şuierător.

Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.