1 D e aceea, fiindcă n-am mai putut răbda, am hotărât să rămânem singuri în Atena

Deaceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena,

2 ş i l-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi conlucrător cu noi pentru Dumnezeu, în răspândirea Evangheliei lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în credinţa voastră,

şi v'am trimes pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră,

3 p entru ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri. Căci ştiţi că la aceasta suntem destinaţi.

pentruca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri; căci ştiţi singuri că la aceasta sîntem rînduiţi.

4 C ând eram la voi v-am spus dinainte că urmează să fim asupriţi, aşa cum s-a şi întâmplat, după cum bine ştiţi.

Şi cînd eram la voi, v'am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceeace s'a şi întîmplat, cum bine ştiţi.

5 D e aceea, când n-am mai putut răbda, l-am trimis ca să afle despre credinţa voastră, ca nu cumva ispititorul să vă fi ispitit, şi osteneala noastră să fi fost în zadar.

Astfel, în nerăbdarea mea, am trimes să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala noastră să fi fost degeaba.

6 Î nsă Timotei a venit chiar acum de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră. Ne-a spus că întotdeauna vă amintiţi cu plăcere de noi şi că doriţi să ne vedeţi, aşa cum şi noi dorim să vă vedem.

Dar chiar acum a venit Timotei dela voi la noi, şi ne -a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, că totdeauna păstraţi o plăcută aducere aminte despre noi, şi că doriţi să ne vedeţi, cum dorim şi noi să vă vedem pe voi.

7 D e aceea, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am fost încurajaţi, fraţilor, cu privire la voi, datorită credinţei voastre.

Deaceea, fraţilor, în toate strîmtorările şi necazurile noastre, am fost mîngîiaţi cu privire la voi, prin credinţa voastră.

8 A cum trăim într-adevăr, fiindcă voi rămâneţi fermi în Domnul.

Acum, da, trăim, fiindcă voi staţi tari în Domnul.

9 C um putem să-I mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi pentru toată bucuria pe care o simţim datorită vouă, înaintea Dumnezeului nostru?

Cum putem noi oare să mulţămim în deajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria, pe care o avem din pricina voastră, înaintea Dumnezeului nostru?

10 Z i şi noapte ne rugăm cu ardoare să vă putem vedea din nou şi să aducem ceea ce lipseşte credinţei voastre.

Zi şi noapte Îl rugăm nespus să vă putem vedea faţa, şi să putem împlini ce mai lipseşte credinţei voastre.

11 F ie ca Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus să ne netezească calea spre voi!

Însuş Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Hristos să ne netezească drumul la voi!

12 D omnul să facă să crească şi să se reverse dragostea voastră unii faţă de alţii şi faţă de toţi, aşa cum facem şi noi faţă de voi!

Domnul să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi,

13 E l să vă întărească inimile în sfinţenie, ca să fiţi fără pată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus cu toţi sfinţii Lui!

ca să vi se întărească inimile, şi să fie fără prihană în sfinţenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toţi sfinţii Săi.