1 T oţi cei din adunarea lor s-au ridicat şi L-au dus pe Isus la Pilat.
S'au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.
2 E i au început să-L acuze zicând: „Pe Acesta L-am găsit pervertindu-ne neamul, interzicând a se da tribut Cezarului şi zicând despre Sine că este Cristos, un Împărat!“
Şi au început să -L pîrască, şi să zică:,, Pe omul acesta l-am găsit aţîţînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, şi zicînd că el este Hristosul, Împăratul.``
3 P ilat L-a întrebat: – Eşti Tu Împăratul iudeilor? Isus i-a răspuns: – Este aşa cum spui.
Pilat L -a întrebat:,, Eşti Tu Împăratul Iudeilor?``,, Da``, i -a răspuns Isus,,, sînt.``
4 P ilat le-a zis conducătorilor preoţilor şi mulţimilor: – Eu nu găsesc nimic vinovat în Omul Acesta!
Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor:,, Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.``
5 D ar ei au insistat şi au zis: – Întărâtă poporul, dând învăţătură prin toată Iudeea, din Galileea, de unde a început, şi până aici!
Dar ei stăruiau şi mai mult, şi ziceau:,,Întărîtă norodul, şi învaţă pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.``
6 C ând a auzit acest lucru, Pilat a întrebat dacă Omul este galileean
Cînd a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.
7 ş i, aflând că este sub autoritatea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.
Şi cînd a aflat că este de supt stăpînirea lui Irod, L -a trimes la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.
8 I rod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Isus, pentru că de multă vreme dorea să-L vadă, din pricina a ceea ce auzise despre El, şi spera să-L vadă înfăptuind vreun semn.
Irod, cînd a văzut pe Isus, s'a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să -L vadă făcînd vreo minune.
9 I -a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.
I -a pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic.
10 C onducătorii preoţilor şi cărturarii stăteau acolo, acuzându-L cu vehemenţă.
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo, şi -L pîrau cu înferbîntare.
11 I rod împreună cu soldaţii lui L-au tratat cu dispreţ şi, după ce şi-au bătut joc de El, L-au îmbrăcat într-o haină strălucitoare şi L-au trimis înapoi la Pilat.
Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, dupăce şi -a bătut joc de El, şi L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat.
12 Î n ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci înainte fuseseră în duşmănie unul faţă de celălalt.
În ziua aceea, Irod şi Pilat s'au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.
13 P ilat i-a chemat laolaltă pe conducătorii preoţilor, pe conducători şi pe popor
Pilat a strîns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod,
14 ş i le-a zis: – Mi L-aţi adus pe Omul Acesta, ca pe Unul Care duce în rătăcire poporul. Şi iată că eu L-am cercetat înaintea voastră, dar n-am găsit în Omul Acesta nici un lucru de care să fie vinovat, aşa cum L-aţi acuzat voi.
şi le -a zis:,, Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţîţă norodul la răscoală. Şi iată că, dupăce l-am cercetat cu deamăruntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de cari -l pîrîţi.
15 Ş i nici Irod nu L-a găsit vinovat, pentru că ni L-a trimis înapoi. Iată deci că n-a făcut nimic vrednic de moarte.
Nici Irod nu i -a găsit nici o vină, căci ni l -a trimes înapoi; şi iată că omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte.
16 A şadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!
Eu deci, după ce voi pune să -l bată, îi voi da drumul.``
17 ( El trebuia să le elibereze pe cineva cu ocazia sărbătorii.)
La fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.
18 Î nsă ei au strigat cu toţii: – La o parte cu Acesta! Eliberează-ni-l pe Baraba!
Ei au strigat cu toţii într'un glas:,, La moarte cu omul acesta, şi slobozeşte-ne pe Baraba!``
19 A cesta fusese aruncat în închisoare pentru o răscoală care avusese loc în cetate şi pentru crimă.
Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.
20 P ilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Isus,
Pilat le -a vorbit din nou, cu gînd să dea drumul lui Isus.
21 î nsă ei strigau: – Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!
Dar ei au strigat:,, Răstigneşte -L, răstigneşte -L!``
22 E l le-a zis a treia oară: – Dar ce rău a făcut Acesta? Eu n-am găsit în El nici un lucru vrednic de moarte! Aşadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!
Pilat le -a zis pentru a treia oară:,, Dar ce rău a făcut? Eu n'am găsit nici o vină de moarte în El. Aşa că, dupăce voi pune să -L bată, Îi voi da drumul.``
23 D ar ei au continuat să strige tot mai tare şi să-i ceară să fie răstignit. Şi strigătele lor (şi ale conducătorilor preoţilor) au biruit.
Dar ei strigau în gura mare, şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.
24 P ilat a decis să li se îndeplinească cererea.
Pilat a hotărît să li se împlinească cererea.
25 L -a eliberat, aşa cum cereau ei, pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru răscoală şi crimă, iar pe Isus L-a dat pe mâna lor, ca să-i facă după cum doresc. Răstignirea
Le -a slobozit pe celce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor, şi pe care -l cereau ei; iar pe Isus L -a dat în mînile lor, ca să-şi facă voia cu El.
26 Î n timp ce-L duceau de-acolo, l-au apucat pe Simon, un om din Cirena, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spinare ca s-o ducă după Isus.
Pe cînd Îl duceau să -L răstignească, au pus mîna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea dela cîmp; şi i-au pus crucea în spinare, ca s'o ducă după Isus.
27 P e Isus Îl urma o mare mulţime de oameni, printre care şi nişte femei care se băteau în piept şi-L jeleau.
În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, cari se boceau, îşi băteau pieptul, şi se tînguiau după El.
28 D ar Isus S-a întors către ele şi le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri!
Isus S'a întors spre ele, şi a zis:,, Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine; ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri.
29 C ăci iată, vin zile în care se va spune: «Ferice de cele sterpe, de pântecele care n-au născut şi de sânii care n-au alăptat!»
Căci iată vor veni zile, cînd se va zice:, Ferice de cele sterpe, ferice de pîntecele cari n'au născut, şi de ţîţele cari n'au alăptat!`
30 A tunci vor începe să zică munţilor: «Cădeţi peste noi!» şi dealurilor: «Acoperiţi-ne!»
Atunci vor începe să zică munţilor:, Cădeţi peste noi!` Şi dealurilor:, Acoperiţi-ne!`
31 C ăci dacă i se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?!“
Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?``
32 A u fost aduşi şi doi răufăcători ca să fie executaţi împreună cu El.
Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, cari trebuiau omorîţi împreună cu Isus.
33 C ând au ajuns în locul numit „Craniul“, i-au răstignit acolo pe Isus şi pe răufăcători, unul la dreapta şi unul la stânga.
Cînd au ajuns la locul, numit,, Căpăţîna``, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stînga.
34 ( Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!“) Au tras la sorţi ca să-şi împartă hainele Lui între ei.
Isus zicea:,, Tată, iartă -i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.
35 P oporul stătea acolo şi se uita. Conducătorii îşi băteau joc de El, zicând: „Pe alţii i-a salvat; să Se salveze şi pe Sine dacă este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“
Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau:,, Pe alţii i -a mîntuit; să Se mîntuiască pe Sine însuş, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.``
36 S oldaţii, de asemenea, îşi băteau joc de El; ei veneau, Îi ofereau vin acru
Ostaşii de asemenea îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet,
37 ş i ziceau: „Dacă Tu eşti Împăratul iudeilor, salvează-Te pe Tine Însuţi!“
şi -I ziceau:,, Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi!``
38 D easupra Lui era o inscripţie (cu litere greceşti, latineşti şi aramaice): „Acesta este Împăratul iudeilor.“
Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti:,, Acesta este Împăratul Iudeilor.``
39 U nul dintre răufăcătorii care fuseseră răstigniţi Îl insulta zicând: „Nu eşti Tu Cristosul? Salvează-Te pe Tine şi salvează-ne şi pe noi!“
Unul din tîlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea:,, Nu eşti Tu Hristosul? Mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mîntuieşte-ne şi pe noi!``
40 C elălalt însă l-a mustrat zicând: „Nu te temi de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi sentinţă?
Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis:,, Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă?
41 P entru noi, într-adevăr, este drept, căci noi primim ceea ce merităm pentru ce-am săvârşit, dar Acesta n-a săvârşit nimic rău!“
Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.``
42 A poi a zis: – Isuse, adu-Ţi aminte de mine când vii în Împărăţia Ta!
Şi a zis lui Isus:,, Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!``
43 I sus i-a răspuns: – Adevărat îţi spun, astăzi vei fi cu Mine în Rai! Moartea lui Isus
Isus a răspuns:,, Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.``
44 E ra deja cam pe la ceasul al şaselea. Şi s-a făcut întuneric peste toată ţara până pe la ceasul al nouălea.
Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s'a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.
45 S oarele s-a întunecat, iar draperia Templului a fost despicată la mijloc.
Soarele s'a întunecat, şi perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt prin mijloc.
46 I sus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!“ Şi spunând aceasta, Şi-a dat suflarea.
Isus a strigat cu glas tare:,, Tată, în mînile Tale Îmi încredinţez duhul!`` Şi cînd a zis aceste vorbe Şi -a dat duhul.
47 C ând centurionul a văzut ce se întâmplase, L-a slăvit pe Dumnezeu şi a zis: „Într-adevăr Omul Acesta era un Om drept!“
Sutaşul, cînd a văzut ce se întîmplase, a slăvit pe Dumnezeu, şi a zis:,, Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!``
48 T oate mulţimile care se adunaseră în faţa acestei privelişti, văzând ce se întâmplă, s-au întors bătându-şi piepturile.
Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s'a întors, bătîndu-se în piept.
49 T oţi cunoscuţii Lui, inclusiv femeile care-L însoţiseră din Galileea, stăteau la distanţă şi se uitau la aceste lucruri. Înmormântarea lui Isus
Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, cari -L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.
50 Ş i iată că era un om pe nume Iosif, un sfetnic în Sinedriu, om bun şi drept,
Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,
51 c are nu fusese de acord cu planul şi acţiunea lor. Era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
care nu luase parte la sfatul şi hotărîrea celorlalţi. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
52 A cesta a venit la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus.
Omul acesta s'a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus.
53 D upă ce I-a dat jos trupul, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.
L -a dat jos de pe cruce, L -a înfăşurat într'o pînză de in, şi L -a pus într'un mormînt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.
54 E ra Ziua Pregătirii şi începea Sabatul.
Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.
55 F emeile, cele care veniseră împreună cu El din Galileea, s-au luat după Iosif şi au văzut mormântul şi cum a fost pus trupul lui Isus.
Femeile, cari veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormîntul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,
56 E le s-au întors şi au pregătit miresme şi uleiuri aromate. Apoi, în ziua de Sabat, s-au odihnit, potrivit poruncii.
s'au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s'au odihnit, după Lege.