1 Î n perioada când Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Uzia, era rege peste Iuda, Reţin, regele Aramului, împreună cu Pekah, fiul lui Remalia şi rege peste Israel, au asediat Ierusalimul, dar n-au reuşit să-l cucerească.

S'a întîmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Reţin, împăratul Siriei, s'a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să -l bată; dar n'a putut să -l bată.

2 C ând Casa lui David a aflat că Aram s-a aliat cu Efraim, inima lui Ahaz şi a poporului său a început să tremure aşa cum tremură copacii din pădure din pricina vântului.

Cînd au venit şi au spus casei lui David:,, Sirienii au tăbărît în Efraim!`` a tremurat inima lui Ahaz şi inima poporului său, cum se clatină copacii din pădure cînd bate vîntul.

3 A tunci Domnul i-a zis lui Isaia: – Du-te împreună cu fiul tău Şear-Iaşub ca să-l întâlneşti pe Ahaz, la capătul canalului de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului

Atunci Domnul a zis lui Isaia:,, Ieşi înaintea lui Ahaz, tu şi fiul tău Şear-Iaşub, la capătul canalului de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul nălbitorului,

4 ş i spune-i: „Fii cu băgare de seamă, stai liniştit şi nu te teme! Nu te lăsa copleşit din cauza acestor doi tăciuni fumegânzi, din cauza mâniei aprige a lui Reţin, a lui Aram şi a fiului lui Remalia.

şi spune -i:, Ia seama şi fii liniştit; nu te teme de nimic, şi să nu ţi se moaie inima, din pricina acestor două cozi de tăciuni cari fumegă: din pricina mîniei lui Reţin şi a Siriei, şi din pricina fiului lui Remalia!

5 Î ntr-adevăr, Aram, împreună cu Efraim şi cu fiul lui Remalia, uneltesc împotriva ta, zicând:

Nu te teme că Siria gîndeşte rău împotriva ta, şi că Efraim şi fiul lui Remalia zic:

6 « Să atacăm Iuda, s-o sfâşiem şi s-o împărţim între noi, iar pe fiul lui Tabeel să-l punem rege peste ea!»

Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s'o spargem, şi să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel.``

7 S tăpânul Domn însă spune astfel: «Aşa ceva nu se va întâmpla, nu va avea loc,

Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,, Aşa ceva nu se va întîmpla şi nu va avea loc.

8 p entru că Damascul este capitala Aramului, iar căpetenia Damascului este Reţin. În ceea ce-l priveşte pe Efraim, în şaizeci şi cinci de ani va fi prea împrăştiat ca să mai fie un popor.

Căci Damascul va fi capitala Siriei, şi Reţin va fi capitala Damascului. Şi peste şase zeci şi cinci de ani, Efraim va fi nimicit şi nu va mai fi un popor.

9 S amaria este capitala lui Efraim, iar căpetenia Samariei este fiul lui Remalia. Dacă nu veţi sta fermi în credinţă, nu veţi mai sta deloc!»“

Samaria va fi capitala lui Efraim, şi fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeţi, nu veţi sta în picioare.``

10 D omnul i-a vorbit lui Ahaz din nou:

Domnul a vorbit din nou lui Ahaz, şi i -a zis:

11 – Cere-I Domnului, Dumnezeul tău, un semn, fie acesta în adâncimile Locuinţei Morţilor, fie în înălţimile cerului.

Cere un semn dela Domnul, Dumnezeul tău; cere -l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.``

12 D ar Ahaz a răspuns: – Nu voi cere! Nu-L voi pune la încercare pe Domnul!

Ahaz a răspuns.,, Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul.``

13 A tunci Isaia a zis: – Ascultă dar, Casă a lui David! Nu vă ajunge că încercaţi răbdarea oamenilor? O veţi încerca şi pe a Dumnezeului meu?

Isaia a zis atunci:,, Ascultaţi totuş, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi răbdarea oamenilor, de mai obosiţi şi pe a Dumnezeului meu?

14 D e aceea Însuşi Stăpânul vă va da un semn. Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi îi va pune numele Emanuel.

De aceea Domnul însuş vă va da un semn: Iată, fecioara va rămînea însărcinată, va naşte un fiu, şi -i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

15 E l va mânca smântână şi miere până va şti cum să respingă răul şi să aleagă binele.

El va mînca smîntînă şi miere, pînă va şti să lepede răul şi să aleagă binele.

16 D ar, înainte de a şti copilul cum să respingă răul şi să aleagă binele, ţara celor doi regi de care te temi va fi pustiită.

Dar înainte ca să ştie copilul să lepede răul, şi să aleagă binele, ţara de ai cărei doi împăraţi te temi tu, va fi pustiită.``

17 D omnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa ta vremuri cum n-au mai fost din perioada când Efraim s-a despărţit de Iuda – El îl va aduce pe împăratul Asiriei.

Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa tatălui tău, zile cum n'au mai fost niciodată, din ziua cînd s'a despărţit Efraim de Iuda (adică pe împăratul Asiriei).

18 S e va-ntâmpla în ziua aceea că Domnul va şuiera muştelor de la izvoarele râurilor Egiptului şi albinelor din Asiria.

În ziua aceea, Domnul va şuiera muştelor, dela capătul rîurilor Egiptului, şi albinelor din ţara Asiriei;

19 E le vor veni şi se vor aşeza, toate, în vâlcelele abrupte, în crăpăturile stâncilor, pe toţi mărăcinii şi pe toate păşunile.

ele vor veni, şi se vor aşeza toate în vîlcelele pustii, şi în crăpăturile stîncilor, pe toate stufişurile, şi pe toate imaşurile.

20 Î n ziua aceea Stăpânul va rade cu un brici împrumutat de dincolo de râu, cu împăratul Asiriei, capul, părul de pe picioare şi chiar barba.

În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Rîu, şi anume cu împăratul Asiriei, capul şi părul de pe picioare; ba va rade chiar şi barba.

21 Î n ziua aceea un om va îngriji doar o juncă şi două oi,

În ziua aceea, fiecare va hrăni numai o juncă şi două oi,

22 d ar, pentru că vor da lapte din belşug, el va avea smântână să mănânce; oricine va fi lăsat în ţară va mânca smântână şi miere.

şi vor da un aşa belşug de lapte în cît vor mînca smîntînă; căci cu smîntînă şi cu miere se vor hrăni toţi ceice vor rămînea în ţară.

23 Î n ziua aceea, în orice loc unde erau o mie de butuci de vie, preţuind o mie de şecheli de argint, vor fi doar mărăcini şi spini;

În ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de viţă, preţuind o mie de sicli de argint, va fi lăsat pradă mărăcinilor şi spinilor:

24 O amenii vor intra acolo cu arcuri şi săgeţi, pentru că toată ţara va fi numai mărăcini şi spini.

vor intra acolo cu săgeţi şi cu arcul, căci toată ţara nu va fi decît mărăcini şi spini.

25 Î n ce priveşte toate dealurile, care odinioară erau cultivate, nu vei mai merge pe acolo de frica mărăcinilor şi a spinilor; acestea vor fi păscute de vite şi călcate în picioare de oi.

Şi toţi munţii lucraţi cu cazmaua acum, nu vor mai fi cutreieraţi, de frica mărăcinilor şi a spinilor; vor da drumul boilor în ei, şi le vor bătături oile.