1 و َحَدَثَ فِي أيّامِ آحازَ بنِ يُوثامَ بنِ عُزِّيّا مَلِكَ يَهُوذا، أنْ خَرَجَ رَصِينُ مَلِكُ أرامَ وَفَقَحُ بْنُ رَمَلْيا مَلِكُ إسْرائِيلَ لِيُهاجِما مَدينَةَ القُدْسِ. وَلَكِنَّهُما لَمْ يَستَطِيعا أنْ يَهزِمُوها.

S'a întîmplat, pe vremea lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, împăratul lui Iuda, că Reţin, împăratul Siriei, s'a suit cu Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, împotriva Ierusalimului, ca să -l bată; dar n'a putut să -l bată.

2 ف َوَصَلَ هَذا الخَبَرُ إلَى بَيتِ داوُدَ: «قَدْ خَيَّمَ أرامُ عَلَى حُدُودِ أفْرايِمَ.» فَارتَجَفَ آحازُ وَشَعبُهُ مِنَ الخَوفِ، مِثلَ أشْجارِ الغابَةِ عِندَما تَهُزُّها الرِّيحُ.

Cînd au venit şi au spus casei lui David:,, Sirienii au tăbărît în Efraim!`` a tremurat inima lui Ahaz şi inima poporului său, cum se clatină copacii din pădure cînd bate vîntul.

3 و َقالَ اللهُ لإشَعْياءَ: «اذْهَبِ التَقِ بِآحازَ، أنتَ وَابْنُكَ شَآرَياشُوبُ، فِي مَكانِ تَدَفُّقِ المِياهِ إلَى البِركَةِ العُليا، عَلَى الطَّرِيقِ المُؤَدِّيَةِ إلَى حَقلِ مُبَيِّضِ الثِّيابِ.

Atunci Domnul a zis lui Isaia:,, Ieşi înaintea lui Ahaz, tu şi fiul tău Şear-Iaşub, la capătul canalului de apă al iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul nălbitorului,

4 و َقُلْ لَهُ: ‹احذَرْ وَاهدَأْ، لا يَضطَّرِبْ قَلبُكَ بِسَبَبِ فَتِيلَتَينِ مُدَخِّنَتَينِ: أيْ بِسَبَبِ غَضَبِ رَصِينَ مَلِكِ أرامَ، وَفَقَحَ بْنَ رَمَلْيا مَلِكِ إسرائِيلَ.

şi spune -i:, Ia seama şi fii liniştit; nu te teme de nimic, şi să nu ţi se moaie inima, din pricina acestor două cozi de tăciuni cari fumegă: din pricina mîniei lui Reţin şi a Siriei, şi din pricina fiului lui Remalia!

5 ل أنَّ شَعبَ أرامَ وَأفْرايِمَ وَفَقَحَ بْنِ رَمَلْيا قَدْ تَآمَروا ضِدَّكَ فَقالُوا:

Nu te teme că Siria gîndeşte rău împotriva ta, şi că Efraim şi fiul lui Remalia zic:

6 « لِنُهاجِمْ يَهُوذا، وَلْنُرعِبْها، وَلْنَقسِمْها بَينَنا، وَنَضَعِ ابنَ طَبْئِيلَ مَلِكاً فِيها.›»

Să ne suim împotriva lui Iuda, să batem cetatea, s'o spargem, şi să punem împărat în ea pe fiul lui Tabeel.``

7 ل َذَلِكَ يَقُولُ الرَّبَّ الإلَهَ: «لَنْ تَنجَحَ خُطَّتُهُمْ، وَلَنْ تَتَحَقَّقَ.

Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,, Aşa ceva nu se va întîmpla şi nu va avea loc.

8 ل أنَّ عاصِمَةَ أرامَ هِيَ دِمَشقُ، وَحاكِمَ دِمَشقَ هُوَ رَصِينُ الآنَ. وَخِلالَ خَمسَةٍ وَسِتِّينَ عاماً يَتَحَطَّمُ أفْرايِمُ فَلا يَكُونُ شَعباً فِيما بَعْدُ.

Căci Damascul va fi capitala Siriei, şi Reţin va fi capitala Damascului. Şi peste şase zeci şi cinci de ani, Efraim va fi nimicit şi nu va mai fi un popor.

9 ع اصِمَةُ أفْرايِمَ هِيَ السّامِرَةُ، وَحاكِمُ السّامِرَةِ هُوَ فَقَحُ بْنُ رَمَلْيا الآنَ. إنْ لَمْ تُؤمِنُوا بِهَذِهِ الرِّسالَةِ، فَلَنْ تأمَنُوا.» عِمّانُوئِيلُ: اللهُ مَعَنا

Samaria va fi capitala lui Efraim, şi fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeţi, nu veţi sta în picioare.``

10 و َأكمَلَ اللهُ رِسالَتَهُ لآحازَ فَقالَ:

Domnul a vorbit din nou lui Ahaz, şi i -a zis:

11 « اطلُبْ دَليلاً مِنْ إلَهِكَ عَلَى ذَلِكَ. اطلُبْ دَليلاً عَمِيقاً كَالهاوِيَةِ، أوْ مُرتَفِعاً كَالسَّماواتِ.»

Cere un semn dela Domnul, Dumnezeul tău; cere -l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.``

12 ف َقالَ آحازُ: «لَنْ أطلُبَ دَليلاً، وَلَنْ أمتَحِنَ اللهَ.»

Ahaz a răspuns.,, Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul.``

13 ف َقالَ إشَعْياءُ: «اسْمَعُوا يا بَيتَ داوُدَ، ألَيسَ كافِياً أنَّكُمْ تَستَنفِذُونَ صَبْرَ النّاسِ، حَتَّى تَستَنفِذُوا صَبْرَ إلَهِيَ أيضاً؟

Isaia a zis atunci:,, Ascultaţi totuş, casa lui David! Nu vă ajunge oare să obosiţi răbdarea oamenilor, de mai obosiţi şi pe a Dumnezeului meu?

14 ل ِهَذا الرَّبُّ نَفسُهُ سَيُعطِيكُمُ الدَّلِيلَ: ها الصَّبِيَّةُ تَحبَلُ، وَتَلِدُ ابناً، وَتَدعُو اسْمَهُ ‹عِمّانُوئِيلَ›

De aceea Domnul însuş vă va da un semn: Iată, fecioara va rămînea însărcinată, va naşte un fiu, şi -i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).

15 س َيَأكُلُ زُبداً وَعَسَلاً، إلَى أنْ يَكبُرَ وَيُصبِحَ قادِراً عَلَى رَفضِ الشَّرِّ وَاختِيارِ الخَيرِ،

El va mînca smîntînă şi miere, pînă va şti să lepede răul şi să aleagă binele.

16 ل أنَّهُ قَبلَ أنْ يُصبِحَ الوَلَدُ قادِراً عَلَى رَفضِ الشَّرِّ وَاختِيارِ الخَيرِ، سَتُخلَى أرْضُ المَلِكَينِ اللَّذَينِ أنتَ خائِفٌ مِنهُما.

Dar înainte ca să ştie copilul să lepede răul, şi să aleagă binele, ţara de ai cărei doi împăraţi te temi tu, va fi pustiită.``

17 « سَيَجلِبُ اللهُ ضِدَّكَ وَضِدَّ شَعبِكَ وَضِدَّ بَيتِ أبِيكَ وَقتَ ضِيقٍ لَمْ يَكُنْ مِثلُهُ مُنذُ أنِ انفَصَلَ أفْرايِمُ عَنْ يَهُوذا. إذْ سَيَجلِبُ اللهُ مَلِكَ أشُّورَ.

Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău şi peste casa tatălui tău, zile cum n'au mai fost niciodată, din ziua cînd s'a despărţit Efraim de Iuda (adică pe împăratul Asiriei).

18 « فِي ذَلِكَ الوَقتِ، سَيَدْعُو اللهُ الذُّبابَ مِنْ أقاصِي قَنَواتِ مِياهِ مِصرَ، وَالنَّحلَ مِنْ أرْضِ أشُّورَ،

În ziua aceea, Domnul va şuiera muştelor, dela capătul rîurilor Egiptului, şi albinelor din ţara Asiriei;

19 ف َتأتِي بِجُيُوشِها جَمِيعاً، وَتُخَيِّمُ فِي الأودِيَةِ الصَّخرِيَّةِ وَفِي شُقُوقِ الصُّخُورِ وَفِي الغاباتِ وَعِنْدَ اليَنابِيعِ.

ele vor veni, şi se vor aşeza toate în vîlcelele pustii, şi în crăpăturile stîncilor, pe toate stufişurile, şi pe toate imaşurile.

20 ف ِي ذَلِكَ الوَقتِ، سَيَنزِعُ الرَّبُّ شَعرَ رَأسِكَ وَقَدَمَيكَ وَلِحيَتَكَ أيضاً بِأداةِ حِلاقَةٍ مِنْ ما وَراءَ نَهرِ الفُراتِ – أي بِواسِطَةِ مَلِكِ أشُّورَ.

În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Rîu, şi anume cu împăratul Asiriei, capul şi părul de pe picioare; ba va rade chiar şi barba.

21 « فِي ذَلِكَ الوَقتِ، سَيَحتَفِظُ كُلُّ بَيتٍ بِبَقَرَةٍ واحِدَةٍ أوِ غَنَمَتَينِ.

În ziua aceea, fiecare va hrăni numai o juncă şi două oi,

22 ف َلأنَّها تُدِرُّ حَلِيباً كَثِيراً، سَيَأكُلُ النّاسُ لَبَناً رائِباً. فَكُلُّ مَنْ سَيَبقَى فِي الأرْضِ سَيَأكُلُ لَبَناً رائِباً وَعَسَلاً.

şi vor da un aşa belşug de lapte în cît vor mînca smîntînă; căci cu smîntînă şi cu miere se vor hrăni toţi ceice vor rămînea în ţară.

23 ف ِي ذَلِكَ الوَقتِ، كُلُّ كَرْمٍ كانَ فِيهِ ألفُ كَرمَةٍ، وَثَمَنُهُ ألفُ مِثْقالٍ مِنَ الفِضَّةِ، سَيُصبِحُ مَلِيئاً بِالشَّوكِ!

În ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de viţă, preţuind o mie de sicli de argint, va fi lăsat pradă mărăcinilor şi spinilor:

24 س َيَذهَبُ النّاسُ إلَى هُناكَ وَمَعَهُمْ أقواسُهُمْ وَسِهامُهُمْ لِلصَّيدِ، لأنَّ الأرْضَ تَكُونُ مَلِيئَةً بِالشَّوكِ.

vor intra acolo cu săgeţi şi cu arcul, căci toată ţara nu va fi decît mărăcini şi spini.

25 و َسَيَتَوَقَّفُ النّاسُ عَنِ الذَّهابِ إلَى كُلِّ التِّلالِ الَّتِي كانَتْ تُزرَعُ لِخَوفِهِمْ مِنَ الشَّوكِ، وَسَتُصبِحُ هَذِهِ الأراضِي لِتَسرِيحِ البَقَرِ وَدَوسِ الغَنَمِ.»

Şi toţi munţii lucraţi cu cazmaua acum, nu vor mai fi cutreieraţi, de frica mărăcinilor şi a spinilor; vor da drumul boilor în ei, şi le vor bătături oile.