1 F iul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 d acă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 i ată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 N u da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 E liberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 D u-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 D eşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 t otuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 C ât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 O mul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 c lipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 u nelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 D e aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 I ată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 o chii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 m artorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 F iul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 L eagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 C ând mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 C ăci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 E le te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 N -o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 C ăci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 P oate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 O amenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 î nsă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 U n om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 V a avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 n u va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.