1 M y son, if you become surety for your friend, If you have shaken hands in pledge for a stranger,

Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

2 Y ou are snared by the words of your mouth; You are taken by the words of your mouth.

dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 S o do this, my son, and deliver yourself; For you have come into the hand of your friend: Go and humble yourself; Plead with your friend.

fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

4 G ive no sleep to your eyes, Nor slumber to your eyelids.

Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

5 D eliver yourself like a gazelle from the hand of the hunter, And like a bird from the hand of the fowler. The Folly of Indolence

Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

6 G o to the ant, you sluggard! Consider her ways and be wise,

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

7 W hich, having no captain, Overseer or ruler,

Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

8 P rovides her supplies in the summer, And gathers her food in the harvest.

totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

9 H ow long will you slumber, O sluggard? When will you rise from your sleep?

Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

10 A little sleep, a little slumber, A little folding of the hands to sleep—

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

11 S o shall your poverty come on you like a prowler, And your need like an armed man. The Wicked Man

Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

12 A worthless person, a wicked man, Walks with a perverse mouth;

Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

13 H e winks with his eyes, He shuffles his feet, He points with his fingers;

clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

14 P erversity is in his heart, He devises evil continually, He sows discord.

Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

15 T herefore his calamity shall come suddenly; Suddenly he shall be broken without remedy.

De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

16 T hese six things the Lord hates, Yes, seven are an abomination to Him:

Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

17 A proud look, A lying tongue, Hands that shed innocent blood,

ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

18 A heart that devises wicked plans, Feet that are swift in running to evil,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

19 A false witness who speaks lies, And one who sows discord among brethren. Beware of Adultery

martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

20 M y son, keep your father’s command, And do not forsake the law of your mother.

Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

21 B ind them continually upon your heart; Tie them around your neck.

leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

22 W hen you roam, they will lead you; When you sleep, they will keep you; And when you awake, they will speak with you.

Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

23 F or the commandment is a lamp, And the law a light; Reproofs of instruction are the way of life,

Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

24 T o keep you from the evil woman, From the flattering tongue of a seductress.

Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

25 D o not lust after her beauty in your heart, Nor let her allure you with her eyelids.

N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

26 F or by means of a harlot A man is reduced to a crust of bread; And an adulteress will prey upon his precious life.

Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

27 C an a man take fire to his bosom, And his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

28 C an one walk on hot coals, And his feet not be seared?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

29 S o is he who goes in to his neighbor’s wife; Whoever touches her shall not be innocent.

Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

30 P eople do not despise a thief If he steals to satisfy himself when he is starving.

Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

31 Y et when he is found, he must restore sevenfold; He may have to give up all the substance of his house.

Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

32 W hoever commits adultery with a woman lacks understanding; He who does so destroys his own soul.

Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

33 W ounds and dishonor he will get, And his reproach will not be wiped away.

Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

34 F or jealousy is a husband’s fury; Therefore he will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

35 H e will accept no recompense, Nor will he be appeased though you give many gifts.

nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.